Părinți exigenți, profesori slab pregătiți și tineri fără viitor

Anul școlar 2020-2021 a fost un an dificil atât pentru elevi, cât și pentru profesori și părinți. Dacă ai copii sau ești cadru didactic cu siguranță îmi dai dreptate.

Perioada de învățământ 2020-2021 pentru majoritatea părinților a fost un coșmar. De ce? Pentru că pe lângă faptul că unii dintre aceștia și-au pierdut locurile de muncă fapt care a generat stres, au trebuit să petreacă foarte mult timp acasă cu pruncul sau pruncii lor. Dacă nu au avut un ajutor, gen bunici sau bonă, atunci zilele au fost un coșmar în condițiile în care ai unul sau mai mulţi copii sănătoși și energici care nu pot sta lucului în fața tabletei sau a calculatorului timp de „x” ore pentru a înțelege și/sau memora niște informații. Cunoaștem deja că nevoile unui copil sunt de atenție, iubire și relaționare cu alții ca el.

Am văzut și cazuri fericite, foarte puține la număr, care au perceput situația ca fiind o oportunitate de a petrece mai mult timp cu aceștia și au transformat corvoada învățatului online într-o joacă plină de umor, fapt care a necesitat un o investiție mai mare de timp și energie din partea părintelui, însă a meritat din plin.

Mesaj pentru părinți exigenți: Nu mai puneți presiune pe copiii voștri să învețe de 10 la toate materiile, pentru că nu faceți decât să îi îndepărtați de voi și să urască și mai mult școala. Încurajați-i mai bine să studieze în plus la ceea ce îi pasionează. Le puteți trimite chiar voi link-uri cu videoclipuri sau scurte documentare ori articole sau titluri de carte (le puteți cumpăra cărți) legate de ceea ce îi pasionează. Asta vă va apropia mai mult pentru că vor vedea că vă pasă de ei și că le susțineți pasiunea. Desigur asta presupune să vă cunoașteți foarte bine copilul. Notele sunt subiective și sunt importante doar pentru ego-ul vostru personal.

Când fiica mea era în clasa a-5-a a vent de la școală plângând în hohote și ne-a strigat: „Eu nu mai merg la școală! Voi nu înțelegeți că ăștia îmi omoară creativitatea?!” De atunci i-am interzis să mai învețe la materiile care nu îi plac. I-am spus că a fost înzestrată cu memoria de scurtă durată și că o poate folosi cât să obțină notă de trecere ca să nu fie nevoită să învețe în vacanța de vară pentru corijență. Însă i-am cerut atât: Limba română și limba engleză să le scrie și să le vorbească corect. I-am și argumentat de ce. De asemenea, i-am cerut să studieze suplimentar la materiile care o pasionează. Pe atunci istoria și geografia erau pasiunile ei. În clasa a-6-a știa toate mitologiile lumii și toată istoria antică. I-am interzis să mai facă teme acasă. Fie nu le făcea deloc, fie le făcea în pauzele dintre ore. Vă gândiți dragi părinți că rezultatele ei școlare au scăzut ca urmare a unei așa „revoluții”, a unor așa schimbări radicale. GREȘIT.

Copila a văzut că înțeleg perfect prin ce trece și mai mult, că o sprijin în realizarea viselor ei, motiv pentru care cea mai mică notă a fost 8. Nu a mai simțit presiune din partea mea și asta a fost eliberator. Apoi, cu timpul și-a schimbat preferințele și am experimentat chiar un an de unschooling, an în care a studiat geologie, astronomie, fizică, japoneză și a practicat tirul cu arcul. Tot în acel an și-a descoperit adevărata ei pasiune. A ales conștient și asumat să reintre în sistem pentru că a văzut ce înseamnă școala de acasă… Acum este studentă anul I și este fericită cu alegerea facută.

În aceast an plin de incertutudini, am discutat atât cu părinți care au copii la toate nivelurile de învățământ cât și cu profesori de gimnaziu, liceu sau universități și toți, fără excepție au folosit același cuvânt – ADAPTABILITATE.

Da, cu toții a trebuit să ne adaptăm învățământului online. Știu profesori care pe lângă că nu erau deprinși cu tehnologia și le-a luat ceva vreme să învețe să o folosească, nu puteau transmite informația către elevi nici din punct de vedere emoțional. Am urmărit cursuri în care profesorul vorbea „plat”, pe un ton linear care inducea o stare de somn, neputând să țină captivă atenția elevului. Am avut bucuria de a vedea și excepții, profesori dedicați care țineau ora în sala de curs și se filmau de acolo, ca și cum elevii ar fi fost în aceeași încăpere. Transmiteau atât de multă energie și elevii răspundeau sau adresau întrebări, cu alte cuvinte era o oră activă de ambele părți și deci, toată lumea era implicată și interesată de ce se întâmpla la întâlnirea de pe Google Classroom.

Mă adresez acum unei anumite categorii de profesori și anume aceia care nu au nicio chemare pentru această meserie. Am rugămintea să vă instruiți nu numai din punct de vedere al acumulării de informații la materia pe care o predați, ci și la modul cum livrați aceste cunoștințe tinerilor. Urmați cursuri de vorbit în public, de comunicare și de inteligență emoțională. O să ziceți că sunt nebună, însă generațiile acestea sunt bombardate informațional pe toate căile, motiv pentru care au nevoie ca informațiile să le fie transmise într-o manieră atractivă, plină de umor. Dacă nu faci cu pasiune meseria de profesor se simte în voce și se vede în limbajul non-verbal. Sunteți ca doamna aceea de la radio care vorbește despre cotele apelor care nu interesează aproape pe nimeni…

Interacțiunea online a scăzut mult capacitatea de concentrare a elevilor. Numărul mare de ore (pentru studenți, mai ales) și pauzele scurte au dus la scăderea interesului pentru diferite materii unde profesorii nu au avut capacitatea de a le capta atenția….

Consider că anul 2020-2021 a fost un an RATAT din punct de vedere al acumulării de informații din partea elevilor și a studenților. Mai bine ar fi înghețat anul și l-ar fi reluat când condițiile socio-politice  ar fi permis accesul în sălile de curs. Elevii din clasele primare ar fi câștigat mult mai mult din punct de vedere al dezvoltării lor psiho-emoționale, dacă se jucau liber în tot acest timp. Profesorii ar fi avut timp să se pregătească mai mult pentru anul următor, iar părinții nu ar mai fi avut ca sarcină supravegherea și dădăceala copiilor lor în ce privește școala online.

Nu consider că generația asta este una „ratată”, așa cum susțin unii dintre noi, ci doar că au pierdut un an pe care vor trebui să îl recupereze din mers, anul următor, fapt care va genera mult stres și un consum energetic, mental și emoțional crescut. Sper că tinerii vor face față noii presiuni și vor reuși în cariera lor de viitori profesioniști în domeniile pe care și le-au ales.

Am să închei cu o rugăminte către elevi/ studenți.

Dragi elevi/ studenți, citiți și vă documentați suplimentar la materiile care vă plac cu adevărat. Spre exemplu dacă ești pasionat de istorie, citește cărți sau vizionează documentare, caută site-uri pe această temă și informează-te cât mai mult în ceea ce îți place. Doar așa poți deveni expert într-un anumit domeniu, bineînțeles însoțit și de experiența practică pe care o vei dobândi în timp, când vei ajunge să practici efectiv meseria respectivă. La restul materiilor depune un minim de efort, pentru cultura ta generală.

Să speram într-un an școlar 2021-2022 mai bun din toate punctele de vedere. Un an cu realizări atât pentru părinți, profesori cât și pentru elevi și studenți.