Programul Dove „Ai încredere în tine” continuă
Începând din anul 2021, Dove implementează în România programul educațional Dove – Ai încredere în tine, care își propune să crească și să consolideze încrederea în sine a copiilor și adolescenților. Acesta este în al treilea an de implementare și a ajuns la aproape 40.000 de adolescenți din țară, cu ajutorul partenerilor World Vision și Wellbeing Institute.
„Încrederea în sine sprijină zona de învăţare în mod direct – cu cât relaţiile de prietenie și relaţia cu părinţii sunt mai bune, cu atât se simt mai acceptaţi, sunt mai deschiși să înveţe, se simt mai bine alături de colegi. Altfel, tendinţa va fi de a se retrage în ei înșiși. Faptul că mă simt singur are legătură cu felul în care mă simt eu în relaţia cu mine și cu cei din jurul meu – e un mecanism de protecţie. Dacă simt că ceilalţi nu mă plac, că nu sunt o persoană interesantă, mă izolez și acest lucru conduce la depresie și anxietate.”, spune Domnica Petrovai, psiholog și unul dintre trainerii programului. Am avut ocazia să stau de vorbă cu ea pe îndelete, despre campania care începe deja să schimbe mentalitatea adolescenţilor.
Psychologies: Care sunt sfaturile și metodele pe care le propuneți părinților pentru a-și ajuta adolescenții să nu se lase influențați de mesajele toxice legate de frumusețe din social media?
Domnica Petrovai: Ce îi protejează cu adevărat pe adolescenţi este o bună relaţie cu părinţii lor. Ce înseamnă asta? Să poată vorbi fără să simtă judecată sau critică, minimalizare sau invalidare a ceea ce simt și trăiesc. Când o adolescentă sau un adolescent se simte în siguranţă în relaţia cu părinţii, se simte ascultat și înţeles, trăiește acceptarea de sine fără să o mai caute în mod nesănătos în afara relaţiilor de siguranţă și anume pe reţelele de socializare. Părintele trebuie să construiască acea relaţie de autoritate prin care îl ghidează, protejează, îndrumă. De asemenea, părintele poate să modeleze conversaţiile dificile, inconfortabile, fără blamare, atac la persoană, evitare sau suprimare a sentimentelor.
Adolescenţii au nevoie de acest model de relaţionare în situaţii conflictuale cu alţi adolescenţi. Însă, pentru ca părinţii să ofere această relaţie care îi protejează pe adolescenţi, au și ei, la rândul lor, nevoie să fie conectaţi profund cu ei înșiși, să-și recunoască momentele de reactivitate și defensivitate din relaţie, când proiectează asupra lor propriile insecurităţi legate de corp și imagine corporală și de încredere în sine.
Din ce în ce mai mulți specialiști își propun să se implice în educație pentru că înțeleg importanța formării și modelării unei noi generații responsabile, educate, care să aibă o stimă de sine ridicată. Cum se desfășoară colaborarea cu profesorii și ce doriți să îmbunătățiți în această privință?
D. P.: Experienţa mea este una pozitivă, de colaborare cu profesori dornici să sprijine adolesenţii să-și clădească o solidă încredere în ei, să fie mai conectaţi cu ei, cu grijă de sine și, în consecinţă, să știe să se protejeze mai bine de mesajele nesănătoase din media. Parte din misiunea mea este să susţin profesorii și școlile să integreze grija pentru sănătatea emoţională și relaţională, să creștem cu toţii o generaţie de adolescenţi cu resurse emoţionale mai bogate, mai încrezători, mai rezilienţi și conectarea minte-corp-emoţie, în cazul lor, să fie și mai puternică.
Încrederea adolescenţilor în ei se vede prin rezultate academice mai bune, se simt mai competenţi și relaţionează unii cu ceilalţi dintr-un spaţiu emoţional mai puternic. Nu mai sunt atât de ușor de rănit, nu mai rup relaţiile așa de rapid pentru că sunt grele conversaţiile dificile și nu mai caută atât de mult validarea în exterior. Când se simt înţeleși și au instrumentele potrivite, relaţia lor cu ei înșiși se schimbă. Scade critica de sine, comparaţia socială și se simt mai bine în propriul corp, de care au grijă și sunt atenţi la nevoile lui.
Conștientizarea riscurilor la care sunt expuși tinerii în social media este un proces de durată. Totuși, ne puteți spune care ar fi cele mai simple metode pe care le poate aplica o adolescentă pentru a nu se lăsa influențată de sfaturile toxice de frumusețe din mediile sociale?
D. P.: Când o adolescentă caută în mod nesănătos validare externă, se compară constant și caută, de fapt, acceptare de sine și conectare cu ceilalţi. Aș încuraja-o să aibă mai multă grijă de ea, de la grija pentru somn, mișcare conștientă zilnică, o nutriţie hrănitoare, timp petrecut în natură, relaxare și îmbunătăţirea relaţiilor sociale. Izolarea socială crește riscul comparaţiilor și nevoii de validare socială. Să practice recunoștinţa faţă de sine cât se poate de des, ideal și în familie, și aprecierea de sine. Când ești conectat cu ceea ce îţi place, cu ceea ce faci, cu ce are sens pentru tine, te simţi mult mai mulţumit și bine cu tine.
Adolescenții și tinerii sunt foarte expuși canalelor de social media și, din păcate, sunt destul de influențați de mesajele comunicate prin intermediul acestora. Ce feedback aveți de la ei după 3 ani de la lansarea programului Dove – Ai încredere în tine?
D. P.: Adolescenţii învaţă să se protejeze mult mai bine. Devin conștienţi de ceea ce îi face să nu se simtă bine cu ei, ce-i întristează, cum simt rușinea când se compară sau urmăresc anumite persoane pe reţelele de socializare. Primul pas este conștientizarea. Faptul că înţeleg că felul în care se simt în propriul lor corp, cum se privesc pe sine, depinde de ceea ce își oferă ei, de grija pe care o au faţă de ei. Acceptarea de sine este rezultatul siguranţei pe care o dobândesc prin conectarea profundă și grija faţă de sine și ceilalţi.
Adolescenţii conștientizează că validarea externă nu este totul și că imaginile pe care ei le văd sunt multe dintre ele prelucrate și nu reflectă imaginea și viaţa reală a celor care le postează. Scade perfecţionismul care are ca sursă insecuritatea și frica, din nevoia de a fi acceptaţi, plăcuţi, populari, aleși, apreciaţi, admiraţi, iubiţi.
Dana Mina Verescu a absolvit Facultatea de Psihologie în 1997 și are titlul de MA în Psihologie Organizațională și Psihologie aplicată în domeniul securității naționale. Lucrează în presă de peste 20 de ani și a scris la revistele Grădina mea de vis, Femeia, Femeia de azi, Ioana, Cărticica practică, Național Geographic. Este redactor la Psychologies România. Este pasionată de taichi, lectură, filme și plimbări în aer liber și crede că una dintre cele mai bune psihoterapii este mișcarea.