Universitatea din București anunță descoperirea a două noi specii de dinozauri
Universitatea din București anunță descoperirea a două noi specii de dinozauri pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului
Acestea se alătură celor nouă specii de dinozauri sauropozi descoperite până acum pe continentul european, dintre care două sunt pe teritoriul geoparcului
Universitatea din București anunță descoperirea, de către o echipă internațională de cercetători, a două noi specii de dinozauri în Bazinul Hațeg, pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului. Grupul, condus de dr. Verónica Díez Díaz, este format din specialiști de la Universitatea din București, Museum für Naturkunde Berlin și University College London, iar descoperirea marchează un pas important în cercetarea diversității dinozaurilor europeni din perioada Cretacicului târziu, în urmă cu 70 de milioane de ani.
Descoperirea celor două noi specii de sauropode, numite de cercetători Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, crește numărul speciilor de acest fel din Europa la 11, în contextul în care, cu 15 ani în urmă, erau cunoscute doar 5. Mai mult, patru dintre aceste 11 specii au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Dacă Petrustitan hungaricus este posibil să fi fost doar ceva mai mare decât binecunoscutul sauropod pitic Magyarosaurus dacus, fosilele de Uriash kadici indică faptul că au aparținut unui dinozaur de aproape 4 ori mai mare decât cei doi. Descoperirea celor două specii noi contribuie la o mai bună înțelegere a diversității dinozaurilor din Cretacicul târziu de pe actualul continent european înainte de extincția acestora.
Grupul de cercetători subliniază diversitatea remarcabilă a acestor animale
Grupul de cercetători condus de dr. Verónica Díez Díaz subliniază diversitatea remarcabilă a acestor animale de la specii mari de peste 10 metri lungime și aproape 8 tone, până la pitici de 2,5 metri lungime și mai puțin de 1 tonă în greutate. Acest lucru oferă indicii noi despre mediul în care aceste animale ar fi trăit și despre condițiile care au permis coexistența diferitelor specii.
Descoperirea aduce date noi și în ceea ce privește teoriile anterioare privind nanismul insular al dinozaurilor pitici din Bazinul Hațeg. Conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București și coautor al lucrării publicate recent în prestigioasa revistă științifică Journal of Systematic Palaeontology, observă că „perspectiva noastră anterioară despre dinozaurii din Insula Hațeg – despre care știm că au trăit pe o insulă tropicală în perioada Cretacicului târziu – lua în considerare faptul că aceste animale s-au adaptat la habitatul insular prin reducerea dimensiunii lor, un fenomen numit «nanism insular»”.
Într-adevăr, majoritatea dinozaurilor erbivori cunoscuți anterior din această zonă erau semnificativ mai mici decât rudele lor care trăiau în alte părți, chiar și în Europa de Vest. „Dar acum descoperim prezența unui sauropod de dimensiuni mari, Uriash, care a trăit pe Insula Hațeg alături de erbivorele mai mici, demonstrând că cel puțin unele specii au reușit să-și mențină dimensiunea mare, ceea ce necesită alte interpretări. Astfel, explorăm scenarii care indică faptul că evoluția insulară locală a fost mai complexă decât o simplă conformare generală cu nanismul insular”, mai afirmă dr. Zoltán Csiki-Sava.
Philip Mannion, cercetător și cadru didactic la University College London, coautor al acestui studiu, remarcă:
„Imaginea noastră mult mai detaliată asupra evoluției sauropodelor titanozauriene (dinozauri erbivori cu gâtul lung), în special în ceea ce privește speciile europene din perioada Cretacicului târziu, ne ajută să înțelegem cum s-au format faunele de dinozauri din Europa. În particular, este evident că cele 11 specii de sauropode din Cretacicul târziu european nu sunt îndeaproape înrudite între ele, ci au adesea rude apropiate în Africa, Asia și uneori chiar în America de Sud și, deci, indică conexiuni biogeografice cu aceste uscaturi”.
Paul Upchurch, cercetător și cadru didactic la University College London, și el coautor al articolului, subliniază:
„Aceste migrații par să coincidă adesea cu un nivel mai scăzut al oceanului planetar, care ar fi putut crea rute terestre temporare către Europa dinspre Africa și Asia. Dar, în mod curios, este de asemenea posibil ca unii dintre imigranți să fi înotat până în Europa traversând de-a lungul a milioane de ani distanțe maritime de până la 500 de kilometri”.
Dr. Verónica Díez Díaz, coordonatoarea studiului:
„Deși această lucrare a contribuit semnificativ la înțelegerea faunelor de titanozauri din Europa în Cretacicul târziu, suntem încă departe de finalul drumului. Noi situri sunt descoperite încontinuu, oferind mai mult material pentru studiu. Dar aceste studii, atât de necesare pentru înțelegerea trecutului, nu ar fi posibile fără finanțare. Sunt convinsă că Europa va continua să ofere multe surprize în ceea ce privește paleontologia Cretacicului târziu în anii următori”.
Realizarea acestei cercetări a fost posibilă datorită finanțării din partea The Royal Society și The Jurassic Foundation. Articolul (în limba engleză) poate fi accesat gratuit aici.
Imagini disponibile aici.
- Reprezentarea scheletului (oasele descoperite, marcate cu roșu) și reconstituirea titanozaurilor din Bazinul Hațeg
- Comparații ale oaselor membrelor (humerus, femur) între diferiți titanozauri europeni din Cretacicul târziu, evidențiind diferența mare de dimensiune la cei din Hațeg, de la piticul Magyarosaurus până la uriașul Uriash
- Dimensiunile reconstituite ale titanozaurilor transilvăneni – piticul Magyarosaurus și uriașul Uriash
Credite: Mulțumiri lui Scott Hartman pentru reconstrucțiile scheletelor de titanozauri și lui Brian Cooley / Dan-Horațiu Popa / Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului pentru reconstituirea speciei Magyarosaurus dacus
Despre Universitatea din București:
Universitatea din București a fost înființată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Succesoare a structurilor de învățământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București a contribuit și contribuie în mod decisiv la dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii românești.
Universitatea are astăzi 19 facultăți care oferă 95 de programe de licență, 223 de programe de masterat, 23 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre și nouă stațiuni de cercetare.
Începând cu anul 2019, UB face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu, Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea „Sapienza” din Roma, Universitatea din Stockholm, Universitatea „Eberhard Karls” din Tübingen, Universitatea din Glasgow, Universitatea din Lausanne, și Universitatea „Paris Lodron” din Salzburg.
Despre Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 195 de teritorii din 48 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti.
Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali.
Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.
