Încredere, respect, stimă de sine

„Ai încredere în tine!”, „Ar trebui să ai mai mult respect de sine!” sau „Ai stima de sine scăzută!” sunt genul de expresii pe care le-am auzit în foarte multe context fiecare dintre noi.

Majoritatea oamenilor folosește la nivel de sinonime expresiile „încredere în sine”, „stimă de sine” și „respect de sine”. Lucrând cu sute de oameni de-a lungul ultimilor peste zece ani am ajuns la concluzia că dacă vrei să dezvolți ceea ce se înțelege prin cele trei expresii, e nevoie de câteva distincții legat de fiecare.

Evident, toate trei sunt conexe cu sentimentul valorii personale atât legat de relația cu propria persoană, cât și cu ceilalți. Dar cu cât suntem mai specifici legat de nuanțele fiecăruia, cu atât mai ușor le putem dezvolta pe toate trei în viața de zi cu zi. Toate aceste distincții sunt nuanțe pe care le-am atașat personal expresiilor. Dacă au sens pentru tine, folosește-le și tu pentru dezvoltarea ta.

Încrederea în sine se bazează pe rezultate validate din experiență practică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că degeaba spui că ai încredere în tine că poți face ceva, dacă nu există o experiență concretă de viață și un rezultat atașat la această presupunere. Faptul că tu îți imaginezi că poți, nu înseamnă că subconștientul tău te va crede, mai ales dacă ai avut experiențe neplăcute sau chiar dureroase în legătură cu ceea ce urmează să faci.

Ai mai multe elemente practice prin care îți poți dezvolta încrederea în sine:

1. Să conștientizezi zi de zi rezultatele mărunte pe care le obții. Fă un inventar zilnic cu lucrurile noi pe care le-ai făcut, abilitățile pe care le-ai pus în valoare, problemele cu care te-ai descurcat, lucrurile pe care le-ai învățat. Acest gen de inventariere îți creează o fundație pentru sentimentul de încredere prin faptul că vei construi pe lucruri pe care te poți baza din experiență.
2. Când ai lucruri noi de făcut, nu încerca să te convingi că poți, evitând detaliile. Din contră. Fă un inventar cu tot procesul și conștientizează acele etape sau acțiuni pe care le-ai mai făcut sau care seamănă cu alte activități pe care le-ai realizat cu bine în trecut.

Stima de sine se bazează pe valoarea pe care tu consideri că o aduci în relație cu ceilalți. Adică stima de sine se măsoară prin cât de valoros te simți în relație cu o persoană sau alta. Cu cât simți că ești mai valoros, cu atât mai mare este stima ta de sine relativ la acea persoană.

Ca antrenament îți recomand un exercițiu simplu. Când urmează o întâlnire cu cineva, fă o listă, măcar în mintea ta, cu lucrurile valoroase pe care le aduci tu în relație cu acea persoană. Adu-ți aminte că și dacă ai o relație în care tu te simți inferior, acea persoană și ea își împlinește anumite nevoi, accesează anumite stări. Îți dau un exemplu: rolul meu de educator nu ar exista fără tine. Prin simplul fapt că citești acest articol, aduci valoare în viața mea. Dacă ne vom întâlni cândva și îmi vei spune că ai urmărit ceva din ce fac eu, o să-ți exprim recunoștința și voi considera că prin asta m-ai ajutat să-mi împlinesc menirea.

Respectul de sine se măsoară ca nivelul la care îți respecți, sau mai bine zis, te asiguri că îți sunt respectate valorile. Nimeni nu este obligat să afle și să-ți respecte ție valorile, la fel cum nici tu nu ești obligat să te supui valorilor altora. Este o alegere. Ca urmare fiecare dintre noi va trebui să fie respensabil pentru respectarea propriilor valori. Dacă fiecare dintre noi am fi conștienți de ceea ce este important pentru noi și am comunica aceste lucruri, am fi atenți la ele, am putea decide care sunt oamenii și contextele care vrem să facă parte din viața noastră.

Ca aplicație practică, este necesar să ai o listă clară a lucrurilor importante pentru tine. Putem să le spunem valori, dar nu te va ajuta această abstractizare.

Mai bine iei frumos fiecare domeniu sau diferite experiențe din care se construiește viața ta și te decizi care sunt acele lucruri care sunt importante pentru tine în acele domenii, apoi completezi această listă cu o descriere foarte specifică legat de condițiile în care consideri că aceste valori sunt respectate și ce înseamnă condițiile în care ele sunt încălcate.

Știu că sună a muncă migăloasă, dar autocunoașterea nu este un proces care se bazează pe citit, ci pe studiul propriei persoane în lumina noilor informații. Dacă vrei să-ți cunoști foarte bine limitele, preferințele și să știi să le pui în cuvinte, apoi să le comunici, exercițiul de mai sus este unul critic. De la acest exercițiu începe de fapt respectul de sine, deoarece dacă nu îți cunoști limitele și nuanțele specifice prin care ele sunt respectate sau încălcate, te vei aștepta ca alții să repecte limite pe care tu nici măcar nu le cunoști.

În concluzie, dacă vrei să-ți dezvolți cele trei aspecte, tot ce ai de făcut este să aplici în viața ta de zi cu zi exercițiile pe care ți le-am recomandat. Sunt simple, ușoare, practice și o să vezi schimbări în starea ta de la primele ocazii când le folosești.