Nivelele dezintegrarii pozitive

Articol pus la dispozitie de Revista EXCELENTA, editata de IRSCA Gifted Education
www.supradotati.ro/; www.supradotati.ro/revista

Teoria dezintegrarii pozitive lansata de catre Kazimir Dabrowsky scoate in evidenta un proces intim de formare a personalitatii umane, care coreleaza cu dezvoltarea abilitatilor personale.

Conform aceste teorii, inspirate initial din studiul budismului si confirmata prin studii statistice psiho-sociale, exista un proces de dezintegrare-reintegrare a personalitatii cu mai multe stagii de evolutie si substagii ale fiecarui stagiu. In cursul acestui proces care are o asemanare cu metamorfoza clasica dar se adreseaza psihicului uman, exista pachete comportamentale bine definite la fiecare stagiu. O rezumare a acestei teorii arata existenta stagiilor in paralel cu perceptia eului propriu si natura egoist-altruista a comportamentului.

Cele cinci stagii ale dezintegrarii pozitive

In primul stagiu (celmai stabil si procentual cel mai reprezentativ pe populatia umana), omul este altruist cu el insusi si egoist fata de tot ce il inconjoara. In acest caz abilitatile personale se dezvolta in primul rand pe protejarea propriilor interese si plasarea pe o pozitie cat mai favorabila in gestionarea si consumul de resurse cat si in plasarea in ierarhia sociala pe pozitiile cele mai favorabile. In acest stagiu omul se iubeste doar pe sine si toate abilitatile pe care le formeaza sunt destinate intaririi pozitiei proprii. De aici omul poate involua prin dezintegrare negativa catre bestialitate, sau in cazuri statistic extrem de rare poate evolua catre dezintegrare pozitiva catre stagiul al doilea.

In al doilea stagiu de dizintegrare a personalitatii omul este altruist cu familia si egoist in rest cu ce nu apartine familiei. Procentual grupul de oameni apartinand tuturor celorlalte stagii de dezintegrare pozitiva este mult mai mic decat cel apartinand primului stagiu. Stagiul al doilea nu are stabilitatea primului stagiu, existand permanent riscul involutiei catre stagiul intai sau al evolutiei catre stagiul imediat urmator. In stagiul al doilea omul este capabil sa dezvolte abilitati emotionale catre propria familie si abilitati tehnologice sau analitice in directia exploatarii mediului social sau natural in beneficiul familiei.

In stagiul al treilea de dezintegrare pozitiva omul este altruist cu grupul social din care face parte si egoist in rest. Poate deveni lider de grup, care este o expresie a familiei largite, este respectat si urmat de catre membrii grupului, isi asuma responsabilitati vis-a-vis demembrii grupului, mergand deseori pana la uitarea intereselor proprii sau uneori ale familiei, in favoarea intereselor grupului.

In acest stagiu omul dezvolta abilitati de lider, de comunicare, de empatizare cu problemele altora, de coordonare si management a activitatilor grupului. Este, de asemenea, un stagiu instabil ca si stagiile doi si trei, existand permanent tendinta de involutie pe un stagiu inferior sau de evolutie pe stagiul urmator.

In stagiul al patrulea omul este altruist cu aria sa de incredere culturala si egoist in rest. Este capabil sa dezvolte trasaturile specifice culturii proprii si sa lupte pentru a le promova in fata altor culturi. Abilitatile pe care le dezvolta sunt artistice, sociale, organizatorice, uneori stiintifice. In acest stagiu omul este foarte implicat in stabilitatea culturala, in echilibrul social, in dezvoltarea economica, chiar cu pretul unei lupte cu sistemul social care are dezechilibre interne.

In ultimul stagiu dupa Dabrowsky, omul este altruist cu omenirea si egoist in rest. In aceasta pozitie el poate dezvolta abilitati deosebite in stiinta, tehnologie, filozofie, religie si merge pana la autosacrificiu pentru idealurile pe care le construieste pentru oameni. Acest stagiu este stabil si extrem de slab reprezentat statistic, iar oamenii din acest stagiu sunt extrem de expusi distrugerii premature de catre mediul social, care cu greu ii suporta.

In acest stagiu oamenii au sisteme valorice foarte inalte care tin de gestionarea unor resurse infinite, nu mai au nici o urma de materialism, ci prezinta dezvoltari spirituale si proiectii catre viitor, fiind capabili sa-si dedice viata rezolvarii unei probleme potentiale ce nu a aparut inca.

Aventura parcurgerii celor cinci stagii

Reactia oamenilor din stagiile inferioare fata de oamenii din stagiile superioare este de asemenea tipica. Cei cu un stagiu mai sus vor fi tolerati si urmati la nevoie, cei cu mai multe stagii in sus vor fi urati si agresati, in timp ce cei cu un stagiu mai jos vor fi protejati.

In procesul trecerii de la un stagiu de dezintegrare-reintegrare oamenii au mari framantari interioare si lupte cu propriile lor limite, deseori cauta incercari dure care sa le defineasca aceasta lupta interioara, iar pe parcursul acestor procese de dezintegrare dezvolta abilitatile necesare stagiului in care se reintegreaza.

Dezintegrarea pozitiva coreleaza cu dezvoltarea abilitatilor sau harului personal si se poate produce de mai multe ori in cursul vietii, iar la copiii supradotati se poate petrece devreme la varste foarte mici din cauza dezvoltarii lor asincrone. In aceasta situatie copiii vor avea framantari deosebite privind limitarile umane, nedreptatile sau crizele majore, aceste framantari fiind decisive in alegerea traseului de dezvoltare a abilitatilor viitoare.

Daca reactia adultilor sau a colegilor de generatie la aceste framantari va fi agresiva este posibil ca dezintegrarile de personalitate ale acestor copii sa fie directionate prost si in acest caz putem gasi persoane cu abilitati deosebite dar cu tendinte de distrugere sau exploatare a sistemului social-natural, cu atitudine cinica si dominatoare.

Aceste tendinte pot fi corectate in perioada copilariei prin reluarea problemelor cheie in care reactia sistemului nu a sustinut trecerea pozitiva a pragului de dezintegrare. Nevoia de informatie specifica dezvoltarii de abilitati din perioadele de dezintegrare pozitiva fac ca oferta curriculara pentru copiii supradotati sa fie in mod obligatoriu extrem de profunda si de bogata, orientata in toate directiile de interes ale copiilor.

Forta si dinamismul pus in rezolvarea problemelor majore pe care le au copiii sau adultii supradotati care au depasit in mod pozitiv dezintegrarile fac ca acestia sa fie motorul dinamic si responsabil al rezolvarii crizelor de sistem. Nevoia de dialog si indrumare a copiilor supradotati in dezintegrare a personalitatii cere de asemenea adecvarea stilului de lucru profesor-elev catre maestru-discipol, de asemenea fiind obligatorie prezenta psihologilor scolari specializati in psihologia excelentei in cadrul scolilor de gifted education.

Florian Colceag
Expert international in educatia excelentei