Picteaza ca sa te vindeci
Spre sfarsitul anilor ’40, relativ simultan in Anglia si in S.U.A., Adrian Hill, artist, si Margaret Naumberg, psiholog, au folosit expresia „art terapie“ pentru a-si descrie munca.
Daca Adrian Hill a descoperit beneficiile art terapiei experimentand direct prin desen si pictura, in timp ce se refacea dupa o tuberculoza, Margaret Naumberg, in practica sa, a vazut imaginile create drept o forma de comunicare simbolica intre pacient si terapeut.
Treptat, teoria si practica art terapiei s-au cristalizat in trei mari categorii: prima dintre acestea este data de folosirea instrumentelor si mijloacelor artistic-expresive grefate pe teoriile psihologice si psihoterapeutice deja existente.
Avem, astfel, cazul celor mai multe orientari din art-terapia actuala: abordarile psihodinamice (psihanaliza, analiza jungiana, adlerianismul etc.), abordarile umaniste (fenomenologie, gestalt, terapia centrata pe persoana etc.), abordarile educationale (cognitivism si comportamentalism), abordarile sistemice (terapie sistemica de familie, terapia de grup, etc.).
O alta categorie o constituie abordarea integrativa a art terapiei, in care se folosesc metode, tehnici si teorii in functie de clientul cu care lucram si de cerintele concrete ale situatiei.
Astfel, au aparut abordarile integrative, eclectice, de educatie creativa etc. In sfarsit, o a treia categorie este data de teoriile ce au aparut din insasi folosirea si practica art terapiei, asa cum anticipa si Judith A. Rubin in 2001.
Cu siguranta sunt mai multe, insa cunoscand doar una dintre ele, ma voi rezuma la a o prezenta pe aceasta, si anume la art terapia Phronetik®.
Domenii de aplicabilitate a art-terapiei
Art terapia permite atat lucrul individual, cat si lucrul cu grupuri si in echipa. Frecvent, art terapeutii lucreaza in urmatoarele domenii: consiliere sociala, life coaching, insotirea in cazul stadiilor terminale si al bolilor incurabile, profilaxie si reabilitare (dupa accidente, experiente traumatizante etc.), psihosomatica (afectiuni de natura psihosomatica si care nu raspund la tratamente clasice), reeducare (pentru delincventi), psihiatrie (in echipa cu medicul psihiatru), geriatrie (ajustarea la acest stadiu al vietii si gasirea resurselor pentru a face fata noilor provocari), team building, coaching creativ, dezvoltare personala, autocunoastere si implinirea potentialului uman.
Evident, art terapeutul poate lucra cu o plaja larga de oameni: copii si tineri, adulti, oameni in varsta, persoane cu diferite deficiente, dependenti de substante, oameni in situatii de criza etc.
Insasi metoda, precum si calitatile cerute de la un art-terapeut presupun versatilitate, ajustare creativa si flexibilitate.
De ce art-terapie?
In primul rand, pentru ca noi gandim in imagini si nu in cuvinte, avem reprezentari vizuale, inclusiv pentru emotii, stari, nu doar pentru obiecte concrete.
Citind acum cuvantul „mar“, veti avea o reprezentare a marului, chiar daca acest fapt se intampla la nivel constient sau nu. In cazul cuvintelor sau notiunilor abstracte, pentru a le face inteligibile, vom folosi metafore, care, de cele mai multe ori, sunt vizuale.
O alta calitate a imaginilor este ca redau simultan mai multe informatii, in timp ce informatia oferita verbal este oarecum liniara, ne construim treptat o idee despre continutul mesajului.
In cazul persoanelor ce participa la sedinte individuale de art terapie, exprimarea sentimentelor si senzatiilor de iubire sau ura, de a fi traumatizat sau de a suferi sunt uneori dificil de pus in cuvinte.
Alte experiente sau stari sunt, pur si simplu, dincolo de cuvinte. Evenimente percepute ca traumatizante si care au survenit la o varsta la care limbajul verbal nu era structurat, in copilarie,nu au cum sa fie redate in cuvinte.
Alteori, suferinta este impinsa atat de adanc, incat a o accesa verbal este aproape imposibil sau ia foarte mult timp.
