Prima terapie în apă
Fiecare întâlnire cu un mentor a însemnat pentru mine o nouă etapă în evoluția mea personală. Am descoperit noi moduri de a explora infinitatea lumii mele interioare, m-au sprijinit să îmi dezvolt abilități pe care nu bănuiam că le am. Aici vreau să vă povestesc despre Daisy, mentorul pe care l-am cunoscut în vara lui 2015.
„The river that flows in you also flows in me.”
Kabir
Daisy, ca și mine, este mamă și terapeut. Spre deosebire de alți mentori, mi-a vorbit fără cuvinte și fără gesturi. În momentul în care am cunoscut-o, mi-a transmis profunzimea poveștii ei de viață. Daisy a avut cancer și și-a pierdut copilul la naștere. A avut norocul să cunoască o echipă de specialiști care au tratat-o și a învins cancerul. Această experiență a izolat-o de familia și de prietenii ei pentru că a venit cu o alegere personală. Daisy nu a mai plecat de lângă oameni și a ales să rămână în centrul din Marea Egee, unde își petrece fiecare zi tratând copii cu nevoi speciale. Da, Daisy este delfinul care după ce a fost tratată nu s-a mai întors în mare.
Nu am căutat în mod special întâlnirea cu Daisy. Am plecat spre centrul din Marea Egee cu curiozitate, dar fără mari așteptări. Pe drum mă gândeam că lumea acvatică m-a fascinat dintotdeauna și bineînțeles că fiecare plecare la mare era un motiv de bucurie. Deși am oroare să am apă în urechi, în momentele în care ajung la Marea Neagră să înot mă bucur ca un copil care ajunge înapoi acasă. Auzisem despre delfini destul de multe povești interesante, știam că sunt inteligenți și despre beneficiile undelor lor acustice, despre legăturile lor sociale și despre relațiile pe care le stabilesc. Delfinii se numără printre puținele animale care pot lega prietenii.
Citește articolul integral pe Catcy.ro
