Radacinile psihanalitice ale Gestalt terapiei
Trebuie totusi subliniat ca Perls nu a avut o „experienta traditionala” a psihanalizei, in pofida celor 6 ani de analiza si formare didactica si a celor 23 de ani de practica ca psihanalist.
De aceea multi psihanalisti considera ca Perls critica mai ales ideea caricaturala pe care si-a facut-o asupra psihanalizei si analistii de astazi nu se recunosc sub nicio forma in criticile lui.
Acest aspect poate sustine opinia de mai sus sau poate fi la fel de bine o marturie a schimbari psihanalizei in urma criticilor ce i s-au adus.
Fritz Perls a urmat patru psihanalize succesive, dar toate, in conditii diferite si „ne-traditionale”:
-prima, cu Karen Horney, a durat doar un an;
-a doua, cu Clara Happel, a fost intrerupta brusc cand aceasta a considerat ca el este pregatit sa practice pe cont propriu;
-a treia, cu Eugen Harnick, a durat mai mult, dar acesta avea o atitudine foarte pasiva;
-a patra, cu Wilhelm Reich, care a fost extrem de implicat si simultan destul de ortodox.
Dupa cum stim, Karen Horney si Reich au devenit ulterior ei insisi discipoli contestatari ai lui Freud.
Este necesar de reamintit influenta indirecta importanta a lui Sandor Ferenczi si a tehnicii sale active precum si a interventiilor sale psihice.
Aceasta influenta a fost transmisa prin diversi discipoli care i-au acompaniat pe Fritz si Laura Perls de-a lungul formarii didacticii initiale.
Astfel poate fi explicata mai bine relativa asemanare intre practica lui Perls si cea a lui Winnicott, elev direct al lui Ferenczi.
Ilustrativa pentru atitudinea sa fata de modele si maestri este o povestioara pe care Perls i-o povesteste elevului sau, Abraham Levitsky: „A fost odata un american care fabrica cesti de ceai. El inventase una originala, dar care avea costuri prea mari de productie in SUA. A decis deci s-o expedieze in Japonia, pentru a se fabrica la scara industriala. In timpul transportului, toarta a fost sparta. Japonezii, care imita la perfectie, au produs cesti cu acelasi model, fara toarta.” Ei bine, dupa Perls, Freud – care avea fobie sa-i priveasca pe oameni in fata – a rezolvat problema, asezandu-si pacientii cu fata la un zid. Dupa acest moment, psihanalistii au copiat „toarta sparta a cestii” in aceeasi maniera.
Nu in ultimul rand, trebuie reamintit ca Perls si Goodman, precum toti novatorii, trebuiau sa faca recunoscuta specificitatea metodei lor iar cucerirea unei identitati implica o accentuare a frontierelor si sublinierea diferentelor fata de origine.
De Mihai Albu
