Te invit să-ți scrii propria poveste

De mici copii îndrăgim poveștile. Tuturor ne place o poveste bună – și fiecare dintre noi avem câte una. Poveștile ne spun ceea ce suntem. Ne inspiră și ne stârnesc emoții.

Care este povestea ta?

Care este povestea ta? Mi-aș dori să mă așez lângă tine și să te ascult. E o poveste despre bucurie, perseverență, dragoste și bunătate sau una despre vină și învinuire, amărăciune și eșec?

Cu toții avem amintiri frumoase pe care ne place să le retrăim sau amintiri dureroase pe care nu le putem uita. Atât nostalgia, cât și remușcările pot fi capcane care nu ne permit să trăim lucruri noi și care ne țin captivi într-un trecut cu care nu ne-am împăcat. Este în regulă să ne gândim la vremurile bune pe care le-am trăit, la lecțiile valoroase pe care le-am învățat din trecut, însă nu ne dorim să pierdem timpul cu regrete și griji. În loc să te întrebi ce a contat în trecut sau ce ar putea să îți rezerve viitorul, îndrumă-ți cu blândețe mintea înapoi către clipa de față. Vorbește cu tine însuți cu iubire, pune-ți întrebări despre momentul de acum, începe-ți ziua cu recunoștință, descoperă modalități noi de a evolua. Nu mai urmări poveștile și visele altor oameni și încetează să mai fii doar un căutător! Fii tu cel care aduce adevărul în propria lume și rescrie propriile povești de viață, cu un alt sens, o altă vibrație.

Fiecare persoană care intră în cabinet reprezintă o poveste unică, o lume în sine, plină de complexitate și valoare

Fiecare persoană care intră în cabinet reprezintă o poveste unică, o lume în sine, plină de complexitate și valoare. Îmi dau seama că am devenit, pe nesimțite, un colecționar de povești. Povești ale celor dragi mie, povești ale oamenilor pe care îi întâlnesc în munca mea și pe care am privilegiul să îi însoțesc pentru o perioadă pe drumul vieții lor sau uneori chiar poveștile unor necunoscuți, întâlniți întâmplător, oameni care au ales să-și deschidă sufletul și să mă primească în lumea lor. Povești despre iubiri pierdute, despre trădare, despre victimizare, despre prietenii sfărâmate, vise spulberate, dezamăgiri de tot felul. Îmi place să ascult și să păstrez cu sfințenie secretul poveștilor pe care le primesc. Mi se pare că nu există un dar mai mare decât să-ți poți oferi povestea fără teama de a fi judecat, cu încrederea că ea va fi prețuită și păstrată la loc sigur.

Viața fiecăruia dintre noi este o poveste

Poveste. Viața fiecăruia dintre noi este o poveste. Începutul, cuprinsul, încheierea sau cum se mai spune, deznodământul sunt părțile în care se împarte orice poveste de viață. Puterea de a ne schimba povestea începe în mintea noastră. În povestea fiecăruia dintre noi există deopotrivă suișuri și coborâșuri, victorii și înfrângeri. Presărat cu puțină comedie, tragedie și istorie. Însă, per total, fiecare viață spune o poveste mai mare. Ce anume vrei să transmită povestea ta? Cred că, indiferent de tiparul pe care îl poate urma povestea fiecăruia dintre noi, în adâncul sufletului ne dorim un singur lucru. Vrem ca viețile noastre să conteze. Vrem ca poveștile noastre să fie unele pline de semnificație.

Cei care încearcă să dea un sens propriei vieți își trăiesc ei înșiși poveștile. În cartea „A Million Miles in a Thousand Years” („Un milion de mile într-o mie de ani“) Donald Miller ne explică într-un mod cât se poate de elocvent despre felul în care ne putem vedea viața ca pe o poveste: „Nu am ieșit niciodată de la un film lipsit de sens gândindu-mă că toate filmele sunt lipsite de sens. Am crezut doar că filmul de la care am ieșit nu are sens. Mă întreb dacă atunci când oamenii spun că viața e lipsită de sens vor să spună cu adevărat că viața lor este lipsită de sens. Mă întreb dacă au ales să creadă că întreaga lor existenţă este searbădă și dacă își proiectează întreaga lor viață jalnică asupra noastră, a celorlalţi.”

Poți începe să scrii o poveste nouă, chiar de astăzi

Indiferent de ceea ce crezi, îți pot spune următorul lucru: dacă povestea ta de viață nu este atât de plină de sens precum ți-ai dori, stă în puterea ta să o schimbi. Poți începe să scrii o poveste nouă, chiar de astăzi. Nu te mulțumi să redai poveștile altora, stabilește să ai tu însuți o poveste plină de sens. Fii personajul principal al poveștii tale, astfel încât să poți face o diferență.

Dan Siegel, neuro-psihiatru, spune, foarte frumos: „cel mai bun predictor pentru ce fel de adult vei deveni nu este istoria personală, cu toate traumele ei, ci ceea ce alegi să faci cu această istorie”. Să devii conștient de rolurile pe care ai ales să le joci, de legătura lor cu povestea ta de viață și să descoperi că tu nu ești rezultatul poveștii tale, ci creatorul ei, poate fi un moment de cotitură în viața oricăruia dintre noi. E momentul când acceptăm că, deși alții au creat cadrul pentru povestea noastră în primii ani de viață, după ce am devenit adulți, avem toate resursele să devenim scriitorii propriilor noastre povești. Viața va aduce mereu elemente noi în poveștile noastre – oameni care vin, oameni care pleacă, circumstanțe care se schimbă. Cu toate astea, cred cu tărie că noi nu suntem poveștile noastre, ci autorii lor – iar asta aduce cu sine o mare libertate, dar și o mare responsabilitate. Pentru că atunci când suntem flexibili în abordarea vieții, ne putem bucura și experimenta o mulțime de posibilități.

Poveștile de viață ne modelează creșterea personală  și au puterea de a inspira și de a-i influența pe cei din jur

Viața este plină de povești, iar ele au puterea de a ne modela în indivizii care suntem meniți să fim. Îmbrățișând propriile povești, putem să ne descoperim adevăratul sine și să ne trăim viața cu conștientizare și asumare. Poveștile de viață ne învață lecții valoroase despre iertare, compasiune și empatie, permițându-ne să navigăm prin complexitatea relațiilor umane cu grație, asumare și înțelegere.

Poveștile de viață nu numai că ne modelează creșterea personală, dar au și puterea de a inspira și de a influența pe cei din jur. Prin împărtășirea sinelui nostru autentic și a lecțiilor pe care le învățăm zi de zi, creăm un efect de undă care se întinde mult dincolo de viața noastră. Psihologia transgenerațională oferă mai multă claritate asupra acestui aspect prin faptul că ne face conștienți că noi nu trăim doar în aici și acum, ci rădăcinile noastre sunt mult mai profunde și mai ancorate decât putem uneori înțelege. Anne Ancelin Schützenberger, una dintre figurile iconice ale psihogenealogiei, ne spune că „oamenii trăiesc asemenea unor prizonieri ai unei pânze de păianjen invizibile la a cărei creație participă fiecare dintre noi”. Poveștile noastre de viață merită împărtășite deoarece ele pot oferi confort și perspectivă celor care trec prin experiențe similare, îndrumare celor care caută direcție și pot aprinde un sentiment de speranță în cei care se simt pierduți într-o viață fără sens.

Te invit să îți scrii propria poveste!

Pe măsură ce te gândești la povestea vieții tale și la modul în care ți-ai dori să fie citită la final, aș vrea să mai subliniez ceva. Dacă direcția în care a luat-o viața ta nu este chiar cea pe care ți-o dorești, atunci fă-ți timp să scrii ce anume vrei să realizezi, astfel încât lumea din jur să fie un loc mai bun. Încearcă acum să te gândești ce ar însemna pentru tine să pășești în propria poveste – poate să fie momentul tău de conștientizare că meriți să trăiești o viață fericită și împlinită, în ritmul tău, și că totul începe cu tine.

În acest sens, pentru un moment de reflecție, în loc de rezoluții, îți propun câteva întrebări, invitându-te să îți scrii propria poveste:

Ce personaj ai ales să joci? Ce poveste are acest personaj? Ce ai învățat din povestea ta până acum? Ce fel de poveste alegi să scrii de aici înainte? Ce însemni Tu în povestea ta? Aștept cu drag să aflu.