Trauma: Amintiri din copilărie
„Trauma din copilărie” e o expresie deja ultra-folosită, însă foarte diferit înțeleasă.
Pentru unii, trauma înseamnă bătaia, sărăcia, un părinte alcoolic, un accident, un viol, un incendiu care ți-a ars casa. Cam atât. Mulți, în virtutea acestei scurte liste, spun mândri „am avut o copilărie fericită” sau „am avut o copilărie normală”. Evident, fiecare are dreptul să-și evalueze viața după propriile criterii, dar un bun mod de a-ți aprecia viața e să te uiți la viața însăși, să vezi dacă acolo este împlinire, veselie cât se poate, distracție pe măsura muncii, vreo boală sau două cronice, plus relații. Uită-te la relațiile tale cât de mult te pun în valoare, așa cum crezi tu că ești.
Dacă muncești mult și prost, dacă ești obosit, dacă relațiile tale sunt varză și nu numai că sunt varză – sunt varză nedeclarată și lăsată în stand by, atunci nu ai avut copilăria fericită cu care te mândrești.
Citeşte articolul integral în cadrul ediţiei noiembrie-decembrie 2020 al Revistei PSYCHOLOGIES.
