Chillosofie sau Hedonism? Ce este mai sănătos pentru minte, corp și suflet?

Hedonismul, definit ca doctrina filozofică ce susține că plăcerea și fericirea sunt scopurile supreme ale vieții, poate avea implicații variate asupra dezvoltării emoționale a individului. În acest context, este important să înțelegem cum hedonismul ar putea fi văzut ca o sursă de plăcere pentru persoanele care nu sunt dezvoltate emoțional.

1. Definirea hedonismului

Hedonismul clasic, propus de filozofi precum Epicur și Aristip, subliniază importanța căutării plăcerii și evitării durerii. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între hedonismul rafinat al lui Epicur, care valorizează plăcerile intelectuale și spirituale, și formele mai simple de hedonism care se concentrează pe plăcerile senzoriale imediate.

2. Dezvoltarea emoțională

Dezvoltarea emoțională implică creșterea capacității unei persoane de a-și înțelege, gestiona și exprima emoțiile într-un mod sănătos. Persoanele dezvoltate emoțional sunt capabile să formeze relații interpersonale profunde și semnificative, să se autoregleze și să-și planifice pe termen lung în mod rezonabil.

3. Relația dintre hedonism și dezvoltarea emoțională

Hedonismul și plăcerile imediate: Persoanele care nu sunt dezvoltate emoțional pot fi mai predispuse să caute plăceri imediate și tangibile, cum ar fi consumul excesiv de alimente, alcool, sau alte activități care oferă satisfacție instantanee. Această căutare constantă a plăcerilor imediate poate fi o formă de evitare a confruntării cu problemele emoționale profunde.

Lipsa planificării pe termen lung: Pentru cei nedezvoltați emoțional, hedonismul poate însemna o incapacitate de a planifica sau de a-și asuma responsabilități. Plăcerea de moment poate fi prioritizată în detrimentul bunăstării pe termen lung, ceea ce poate duce la decizii impulsive și comportamente riscante.

Evaziune și negare: Căutarea constantă a plăcerii poate servi drept mecanism de evaziune pentru a evita confruntarea cu sentimente neplăcute, traume nerezolvate sau aspecte dureroase ale vieții. Astfel, plăcerea devine o formă de anestezie emoțională.

Lipsa conexiunilor profunde: Persoanele nedezvoltate emoțional pot avea dificultăți în a stabili și menține relații interpersonale autentice și profunde. Hedonismul poate accentua această tendință, deoarece relațiile superficiale, bazate pe plăcere și conveniență, sunt mai ușor de gestionat și necesită un angajament emoțional mai redus.

4. Consecințele hedonismului asupra dezvoltării emoționale

Dependința de stimuli externi: Focalizarea excesivă pe plăcerea externă poate duce la o dependență de stimuli externi pentru a simți fericire, subminând capacitatea de a găsi împlinirea din interior.

Stagnarea dezvoltării emoționale: Alegerea constantă a plăcerilor imediate poate împiedica dezvoltarea personală și emoțională. Confruntarea cu dificultăți și depășirea provocărilor sunt esențiale pentru maturizarea emoțională.

Insatisfacția pe termen lung: Plăcerile imediate oferă satisfacție temporară, dar pot duce la sentimente de gol interior și insatisfacție pe termen lung, deoarece nevoile emoționale profunde rămân nesatisfăcute.

Concluzie

Hedonismul, în forma sa simplistă și axată pe plăceri imediate, poate fi văzut ca o sursă de plăcere pentru persoanele nedezvoltate emoțional, deoarece oferă o evadare temporară din confruntarea cu emoțiile și problemele interne. Pentru o dezvoltare emoțională sănătoasă, este esențial să se găsească un echilibru între plăcerile imediate și împlinirea pe termen lung, implicându-se activ în auto-cunoaștere și în formarea de relații interpersonale autentice.

Durata medie a unei relații pentru indivizii care adoptă un stil de viață hedonist

Durata medie a unei relații pentru indivizii care adoptă un stil de viață hedonist, concentrându-se pe plăceri imediate și superficiale, poate fi considerabil mai scurtă comparativ cu cei care prioritizează conexiuni emoționale profunde și angajamente pe termen lung. Să analizăm câteva aspecte relevante care ar putea influența durata acestor relații.

1. Natură și obiectivele relațiilor hedoniste

Focalizarea pe plăcere: Relațiile hedoniste sunt adesea centrate pe satisfacerea imediată și pe plăcerea momentului. Aceste relații tind să fie mai puțin profunde și mai superficiale, fiind mai mult despre experiențe de moment decât despre construirea unui viitor comun.

Lipsa de angajament: Persoanele care adoptă un stil de viață hedonist pot evita angajamentele pe termen lung, deoarece acestea necesită sacrificii și compromisuri care pot diminua plăcerea imediată.

2. Factori determinanți ai duratei relațiilor

Nivelul de investiție emoțională: În relațiile hedoniste, investiția emoțională este adesea minimă. Acest lucru face ca aceste relații să fie mai ușor de terminat atunci când plăcerea sau interesul scade.

Disponibilitatea alternativelor: Hedonismul poate încuraja căutarea constantă de noi experiențe și parteneri, ceea ce reduce durata unei relații individuale. Când plăcerea oferită de un partener scade, un hedonist poate fi tentat să caute altceva sau pe altcineva.

Frecvența și intensitatea activităților plăcute: Activitățile comune într-o relație hedonistă (ex. vacanțe, petreceri, experiențe senzoriale intense) pot dura doar atât timp cât aceste activități sunt disponibile sau accesibile.

3. Exemplificare: Durata unei relații hedoniste

O vacanță la mare: Este un exemplu clasic de relație hedonistă. Plăcerile senzoriale și experiențele intense din timpul vacanței pot defini întreaga relație. Astfel, durata relației poate fi limitată la durata vacanței, de obicei una sau două săptămâni.

Două vacanțe: Dacă atracția inițială este suficient de puternică, relația poate dura până la a doua vacanță sau o serie de întâlniri plăcute, dar este puțin probabil să depășească aceste ocazii specifice dacă nu există o investiție emoțională mai profundă.

4. Concluzie

Durata medie a unei relații hedoniste poate varia, dar este adesea scurtă, limitată la câteva săptămâni sau până când plăcerea imediată este satisfăcută. O vacanță la mare sau poate două ar putea fi reprezentative pentru durata tipică a acestor relații. Ele sunt caracterizate printr-o focalizare pe plăceri imediate și o lipsă de angajament pe termen lung, făcându-le relativ scurte și tranzitorii.

 

Chillosofia

Chillosofia este un punctul de unde se poate face întoarcere sigură.

Practicând Chillosofia tu nu te simți pacient, clientul unui psihoterapeut; tu ești, pur și simplu, Chillosof.

Un Chillosof 1.0 înțelege că este satisfăcut parțial de viața  pe care o are: frigiderul e gol; părinții nu te sună să te întrebe ce mai faci, ci caută o pereche de urechi care să îi asculte; prietenii au familii, dar tu nu; la muncă ești plictisit!

Satisfăcător, dar se putea mai bine!

Are un frigider, are părinți, are un loc de muncă și prieteni.

Doar că…a avea nu înseamnă a te bucura.

Caz clinic Nr.1711

Când mi se adresează un Chillosof 1.0, solicitarea sună așa: “vreau să mă aud, să mă bucur, eu nu știu să îmi definesc bucuria vieții…!”

Schemă tratament:

60 de minute de chillosofie pe săptămână (abonament 8h)

Începem cu măsurarea emoțiilor la începutul sesiunii (de la emoții negative până la cele pozitive).

După ce le măsurăm, Chillosoful exclamă:

“Valeria, degeaba măsurăm noi emoțiile, eu sunt un caz pierdut.”

Răspunsul meu:

“Ai fost un caz pierdut, când te aflai într-o încăpere unde pentru o astfel de replică erai certat, criticat.

Felicitări, acum ești Chillosof! Acum recunoști care este atitudinea reală față de tine. Simți disprețul față de tine. Acum înțelegi de ce nu simți bucurie?”

Inteligența emoțională are doar 6 locuri

Avem doar 6 locuri în inteligența emoțională:  bucurie, interes, surprindere, tristețe, dezgust, furie.

Dacă disprețul ocupă locul bucuriei, aceasta  este eliminată din viața ta.

Ca să simțim bucurie, vom alege dezgustul ca emoție funcțională.

Disprețul nu doare, el e ca o carcasă. Dezgustul doare. Dezgustul miroase urat. Dezgustul cere acțiuni prompte. Funcția dezgustul este call to action, to change.

 

Alegi să fii Chillosof sau Hedonist?

Valeria Jalenco,
Chillosof 1.0