Despre „împământare”

Împământarea este precum o relație simbiotică cu Pământul. Este o tehnică prin care te înrădăcinezi energetic astfel încât să poți prelua energie. Putem face o analogie cu relațiile de dependență între persoane, atunci când o persoană se agață de alta cu scopul de a o scurge de energie.

Pământul este o sursă de energie, dar simultan este și o “groapă energetică”, multe ritualuri având ca manieră de eliberare deversarea tuturor energiilor excedentare în Pământ.

Energia Pământului în sine oricum nu este de vibrație înaltă deoarece este materie.

Prin împământare, omul se conectează cu materia, se racordează la ea, funcționând prin aceste sisteme care țin de materie. Apogeul conectării cu materia este redevenirea materie, așa cum se întâmplă în ritualurile religioase după plecarea unui om. Corpul lui se întoarce în Pământ sub o formă sau alta.

Dacă te identifici cu corpul, cu materia, vei dori să te împământezi.

Dacă te identifici cu sufletul tău, vei dori să te “înalți”. Înălțarea presupune libertate și nu înrădăcinare. Înseamnă captarea energiei Conștiinței Supreme pe care o aduci în corp, având ocazia să îți transformi corpul de materie densă în energie.

Cum vrei să te înalți având rădăcini în pământ?

Tu te-ai mai împământa dacă ai avea acces la o energie mai înaltă?

Dacă obișnuiai să practici tehnica împământării, consideri că mai funcționează, că îți mai aduce beneficii?