Primii pași spre Psihologia Religiei
Suntem angrenaţi într-un proces de înţelegere atemporală, deoarece dorinţa Omului de a se cunoaște pe sine și de a se observa în mediul religios, este una dintre temele de referinţă ale umanităţii, de aceea psihologia nu poate rămâne imună la acest domeniu de cercetare.
În acest demers de cunoaștere se înscrie și Psihologia Religiei, având ca sarcină principală observarea, înţelegerea și explicarea impactului și a influenţei pe care o are religia asupra omului. Începând cu anii 1980, Psihologia Religiei își găsește primele ecouri academice, în sensul în care se pun bazele studiului sistematic într-un domeniu vast. Practic, se deschidea un teren de cercetare fertil, neexplorat și foarte provocator, care promitea să aducă rezultate relevante pentru o cât mai bună înţelegere a naturii umane. Sunt anii în care apar primele studii independente, articole și lucrări care abordează o gamă foarte mare de subiecte, se folosesc metode din ce în ce mai inedite și sofisticate. Astfel, începe să se adune din ce în ce mai mult material de studiu, prefigurându-se noi paralele între domenii care păreau că nu se vor intersecta niciodată.
Cercetătorii din domeniul psihologiei, sociologiei, teologiei, antropologiei, neuroștiinţelor, medicinei, ș.a.m.d. încep să privească într-o formă integrată, găsind noi ipoteze și direcţii de studiu care să ducă spre o înţelegere cât mai concludentă a dinamicii dezvoltării umane, a comportamentelor și trăirilor pe care oamenii le au în cadrul de manifestare a religiei. Aceste eforturi au pornit de la dorinţa legitimă de a aduce o contribuţie la evoluţia și bunăstarea noastră, deoarece nu putem face o separare sau o desprindere a fenomenul religios de universul uman.
Citește articolul integral în ediția de aprilie a revistei Psychologies sau abonează-te și primește lunar cadourile pregătite.