Anxietatea, antrenor al tenacității

MOTTO: „Când îți dorești o viață fără dificultăți, reamintește-ți că stejarii devin mai puternici în ciuda vânturilor, iar diamantele se creează sub presiune.” Peter Marshall

Privitul la televizor reprezintă activitatea, sau mai degrabă inactivitatea preferată în timpul liber a milioane de oameni în toată lumea. Trăim în era validării, a reclamelor care ne influențează 60% din comportament, a știrilor despre cataclisme, nefericire, sex,  pandemii, sfârșitul lumii și a operațiilor estetice. Prin intermediul platformelor de socializare sau al televiziunii, minții îi este indusă o stare de pasivitate asemănătoare transei, caracterizată de un grad ridicat de receptivitate, nu foarte diferită de hipnoză. De aceea orice știre cu caracter negativ ne influențează viața de zi cu zi și ne schimbă percepția asupra mediului înconjurător.

Azi, mai mult ca oricând, evenimentele dezastruoase provocate de pandemia Covid-19, au creat un climat social de frică și anxietate, o corelație din păcate sigură, pe care mulți oameni au experimentat-o  în ultima vreme. Vocea anxietății crește în intensitate, pe măsură ce te uiți la știri sau interacționezi cu postările altor oameni pe rețelele sociale. O altă provocare cu care ne obligă să ne confruntăm rețelele sociale este faptul că evenimentele stresante din viețile altor oameni pot ajunge la noi în mod instantaneu. Noi consumăm știrile într-un mod cu totul diferit față de generațiile precedente. Ei citeau seara câte un ziar sau se uitau la jurnalul de știri care dura o jumătate de oră. Spre deosebire de vremurile trecute, știrile s-au transformat acum într-un potop de materiale care „mustesc de anxietate”, la doar un click distanță.

Infectarea cu Covid-19 produce efecte negative asupra psihicului cu patologii precum tulburarea de stres posttraumatic, anxietate, insomnie și depresie. Amenințările bolii sunt numeroase și sunt cauzate în principal de îngrădirea libertății, dificultățile în gestionarea situației familiale și economice, care pot provoca anxietate, depresie și atacuri de panică, dureri de cap, tulburări de memorie, apatie, oboseală fizică și psihică și gânduri obsesive. Toate acestea au un impact negativ semnificativ asupra sănătății mintale a populațiilor afectate, atât în țările dezvoltate, cât și în cele aflate în curs de dezvoltare. Cercetări recente arată că aproape 40% dintre adulți, aparținând celor mai diverse categorii demografice se confruntă cu un nivel crescut de anxietate și tulburare de stres posttraumatic, fie după infectarea cu Covid-19, fie din cauza știrilor negative care ne creează o realitate a fricii generalizate.

Fiind o parte a naturii noastre emoționale, frica apare că are o reacție sănătoasă, adaptativă, declanșată de percepția unei amenințări sau unui pericol față de siguranța și securitatea fizică a unei persoane. Anxietatea este un răspuns emoțional declanșat de frică  inexplicabilă orientată spre viitor. În urma testelor aplicate în cabinet, s-a constatat prezența sporită a tulburării  de stres posttraumatic și anxietate generalizată cu frecvente atacuri de panică. Anxietatea, în special, este cea care persistă cel mai mult în timp, fiind strâns legată de intensitatea stării inflamatorii sistemice care urmează formelor severe de Covid-19 chiar și după luni de zile de recuperare.

Partea pozitivă este că pacienții cu aceste forme de anxietate sunt deosebit de receptivi la consiliere psihologică și hipnoterapie.

Viața reală este un amestec de numeroase emoții. Cheia este să înveți cum să-ți dezvolți abilitatea de a te simți bine, de cel puțin de trei ori mai mult decât te simți rău și apoi să faci din asta un obicei.

În definitiv, poți spune că anxietatea nu vrea decât să te antrenezi astfel încât să devii un supraviețuitor mai tenace. Creierul are o capacitate remarcabilă de a se adapta schimbărilor, lucrurile pe care le facem, pe care le învățăm, ne schimbă structura creierului, declanșând formarea de noi celule nervoase, cu infinite posibilități de dezvoltare de noi conexiuni între ele. Creierul nostru poate învăța să supraviețuiască orice s-ar întâmpla. Iar fiecare persoană poate deveni absolut liberă de anxietate și are posibilitatea de a deveni orice își dorește. Pentru a depăși toate traumele din ultima perioadă trebuie doar să înlocuim reprezentările interioare care ne limitează, cu altele noi, mai utile.

 De ce ar trebui să apelezi la consiliere psihologică?

• Dacă simți că ai rămas cu o traumă în urma unor evenimente care te-au marcat,
• Suferi de anxietate, depresie sau atacuri de panică,
• Vrei să renunți la fumat sau dacă ești afectat de dependențe,
• Simți că totul în jurul tău se năruie și devii letargic,
• Dacă ai anumite obsesii sau furie nejustificată,
• Pentru a te cunoaște mai bine, a înțelege ce se întâmplă cu tine și de ce urmezi aceleași tipare,
• Vrei o schimbare,
• Dacă ai probleme în cuplu (consilierea psihologică poate face minuni, puteți afla lucruri despre voi înșivă pe care nu le cunoșteați nici după 10 ani de căsătorie, pentru că nu puneați întrebările corecte),
• Pentru a învăța să închei relații în liniște sau să repari relații,
• Pentru a învăța să îți gestionezi emoțiile și trăirile.