Cum să nu mai fii pasiv-agresiv
Dacă cineva te-a acuzat vreodată că ești pasiv-agresiv, poate te întrebi ce înseamnă acest lucru și ce poți face pentru a reduce acest comportament.
Comportamentul pasiv-agresiv reprezintă o încercare de a controla sau manipula pe cineva fără a fi sincer cu privire la ceea ce simți sau ceea ce îți dorești.
Ai un comportament pasiv-agresiv când:
Ai așteptări ascunse: Nu spui deschis ce îți dorești, dar devii supărat atunci când ceilalți nu ghicesc ceea ce vrei. Nu îți comunici așteptările, creând confuzie și tensiuni în relații.
Spui ceva, dar vrei să transmiți altceva: Spui lucruri frumoase, dar le rostești cu o notă sarcastică, lăsând loc pentru interpretări multiple. Astfel, rămâi evaziv în comunicare și te ascunzi în spatele aparențelor.
Afișezi o falsă indiferență: Te prefaci că nu există sau că nu merita atenția ta. Ignori apelurile, nu răspunzi la mesaje sau eviți să interacționezi cu persoana respectivă. Tăcerea ta poate deveni o armă pasivă pentru a-i face pe alții să se simtă nesemnificativi.
Îți exprimi nemulțumirea nonverbal: Folosești semne nonverbale, precum zâmbetul superior sau ridicarea sprâncenelor pentru a-ți arăta nemulțumirea, în loc să vorbești deschis. Acest lucru poate crea tensiuni subiacente și este o modalitate de a evita conflictele.
Ai intenții ascunse: Prezinți susținere, dar în secret, îți dorești ca lucrurile să nu funcționeze. Poți chiar să pui în mișcare acțiuni care să submineze sau să saboteze eforturile celorlalți.
Creezi situații de conflict pasiv: Inițiezi subtil conflicte sau tensiuni în loc să vorbești deschis despre ceea ce te deranjează. Aceasta poate face dificilă rezolvarea problemelor și menținerea relațiilor sănătoase.
Ce determină comportamentul pasiv-agresiv?
Comportamentul pasiv-agresiv, exprimat în diverse moduri, de la sarcasm la indiferență, are aceleași rădăcini: există o teamă și evitare subiacentă a conflictelor directe, dar și un sentiment de neputință și neajutorare.
Pot exista mai multe motive care stau la baza acestui comportament. Unul dintre ele este frica de a simți și gestiona anumite emoții, cum ar fi furia. Majoritatea dintre noi învățăm încă din copilărie că este rău să exprimăm furia într-un mod nepotrivit. Persoana pasiv-agresivă a învățat că exprimarea furiei în orice fel este rea și că este o persoană rea pentru că simte furie.
Un alt motiv are legătură cu educația primită în copilărie. Copiii crescuți de părinți cu o nevoie excesivă de control, într-un mediu în care exprimarea deschisă nu este permisă, sunt forțați să învețe alte moduri de a-și exprima sentimentele de furie și ostilitate. Prin urmare, aceștia se răzbună pe părinții lor în mod indirect și mențin acest comportament în viața adultă.
Există și alți factori biologici și de mediu care pot contribui la dezvoltarea comportamentului pasiv-agresiv. Câteva dintre acestea includ:
- Tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate
- Stresul
- Tulburările de anxietate
- Depresia
- Tulburarea bipolară
- Abuzul de substanțe
Cum să îți controlezi comportamentul pasiv-agresiv
Fie că te regăsești într-o relație cu cineva care își exprimă furia în mod pasiv-agresiv, sau recunoști astfel de tipare de comportament în tine însuți, ia în considerare eliminarea acestui stil de comunicare pentru a interacționa cu ceilalți într-un mod mai sănătos și eficient.
Recunoaște comportamentul: Primul pas către a fi mai puțin pasiv-agresiv este să recunoști că te comporți astfel în unele situații. Conștientizarea comportamentului tău este cheia schimbării.
Identifică sursele: Încearcă să identifici motivele care stau la baza comportamentului pasiv-agresiv. Poate fi frica de conflict, temerea de respingere sau alte motive personale.
Cere ajutor profesional: Dacă observi că comportamentul tău pasiv-agresiv are rădăcini adânci sau nu îți poți da seama singur despre ce este vorba, caută un terapeut sau un psiholog care te poate ajuta să explorezi și să abordezi aceste probleme.
Învață să exprimi furia: Furia este o emoție naturală și sănătoasă. Învață să o exprimi într-un mod constructiv și asertiv.
Comunică deschis: Îmbunătățește-ți abilitățile de comunicare. Învață să vorbești deschis și sincer cu ceilalți, exprimându-ți gândurile și sentimentele într-un mod clar și fără ocolișuri.
Confruntare asertivă: Atunci când ai o problemă cu cineva, abordeaz-o într-un mod asertiv și respectuos. Spune ceea ce te deranjează și ce schimbări îți dorești, înainte să aduni frustrări și să cazi într-un tipar de comportament pasiv-agresiv.
Ai răbdare: Schimbarea comportamentului pasiv-agresiv poate dura ceva timp, așa că fii răbdător cu tine însuți pe parcursul acestei călătorii.
Uneori este necesar să cauți ajutor pentru rezolvarea tiparelor de comportament pasiv-agresiv. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști manifestă un comportament pasiv-agresiv care îți afectează viața într-un mod negativ și constant, poate fi necesar să cauți un terapeut. Există multe tipuri de terapie la care poți apela pentru a ajuta la remedierea comportamentului pasiv-agresiv, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie (dacă este cazul) sau hipnoterapia.
Eugen Popa este președintele Asociației Române de Hipnoză, trainer și speaker internațional. Interesul său în funcționarea minții și a dezvoltării umane a început încă din perioada copilăriei, când devora Revista Magazin, singura care oferea noutăți despre ultimele descoperiri în materie de psihologie, tehnologie și multe altele. De-a lungul anilor, a căutat să învețe de la cei mai buni profesori, atât din Orient, cât și din Occident și s-a specializat continuu pentru a se putea înțelege mai bine pe el însuși și pentru a putea să ajute mai bine oamenii. Începând cu 2013, Eugen Popa a susținut cursuri, formări, workshopuri și prezentări pe tema dezvoltării personale, psihoterapie, autovindecare și multe altele. În toți acești ani a susținut sute de programe și a predat în fața a mii de studenți din întreaga lume. Aceste cursuri au avut loc atât în România, cât și în Statele Unite, Thailanda, Brazilia, Marea Britanie și multe alte țări. Toate informațiile, tehnicile și metodele pe care le-a învățat și predat de-a lungul anilor se regăsesc acum în format electronic în Biblioteca Puterea Minții, cea mai mare resursă de dezvoltare personală din România.