Cum identificăm și cum relaționăm cu personalitățile dificile – partea a II-a
Tulburarea de personalitate schizoidă
Stilul de personalitate schizoid este caracteristic celor care au o existență solitară, găsesc plăcere în puține activități sau deloc, nu se bucură să facă parte din grupuri sociale și nu-și doresc relații apropiate, arată răceală emoțională și nu se lasă impactați de laude sau critici. Acest stil de personalitate are multe asemănări cu cel schizotipal, care este determinat de suspiciozitate pregnantă, afecțiune aplatizată, înfățișare neobișnuită sau exuberantă, lipsa prietenilor sau persoanelor apropiate, comportamente bizare, care gravitează în jurul unei gândiri magice (clarviziune, superstiții, etc.). Cei care sunt într-una din aceste două categorii de personalitate resimt temeri legate de abandon, persecuție și dezintegrare, iar în spatele stimei de sine scăzute cresc fantasme de omnipotență, asemenea unui demiurg. A iubi înseamnă pentru ei a fi în simbioză cu cealaltă persoană, a nu ști unde începi tu și unde începe celălalt în acel spațiu romantic, deci pierderea identității și distrugerea reciprocă.
Winnicot a explicat faptul că tăcerea și retragerea lor sunt forme de comunicare cu sinele autentic și de sustragere de la discuții și interacțiuni superficiale, care ar duce la dezvoltarea sinelui fals. Dorința de a se vedea cu alte persoane se ciocnește deseori cu teama că nevoia lor îi va leza într-un final. Faptul că nu știu cu adevărat cine sunt le conferă multe probleme relaționale. Credința inconștientă este că dacă în copilăria mică nu au primit ce aveau nevoie de la mamă, nicio altă persoană semnificativă nu le va putea oferi (Nachmani, 1984). Anxietatea centrală este formată în jurul unui continuum, în care dacă se apropie prea mult, apare teama că vor fi devorați (înghițiți, aspect care poartă numele de Fantasma Scufiței Roșii), iar dacă se îndepartează prea tare, apare frica de pierdere și dezintegrare (partea devine întreg și întregul devine partea) (Gabbard, 1989).
Exemple iconice în acest sens îi includ pe Albert Einstein, Pablo Picasso, Vincent Van Gogh, Isaac Newton, Willy Wonka, Sponge Bob Squire Pants and Dexter Morgan from Dexter, Kramer, protagonistul din Seinfeld, Doc Brown din Back to the Future, mai multe personaje din Big Bang Theory, precum și Amy Farrah Fawler.
Tulburare de personalitate borderline
Cei cu tulburare de personalitate borderline au o vagă idee despre cine sunt cu adevărat, dincolo de proiecțiile, așteptările, dorințele și mesajele primite de la ceilalți, deci un nucleu al identității foarte instabil, dezvoltând nevoia de a împrumuta identitate de la alții. Ca mecanism defensiv principal este clivajul, sau idealizarea și devalorizarea constantă a celor apropiați – expresii verbale de tipul ,,cel mai bun”, ,,cel mai rău”. De asemenea, din rana de abandon, se identifică prin proiecții cu ceilalți pentru a-i putea controla și fac eforturi repetate în a evita abandonul real sau imaginar. Prezintă o instabilitate emoțională pregnantă din cauza unei schimbări bruște de dispoziție, care durează câteva ore sau chiar zile. Pot prezenta comportament și gânduri suicidare și un sentiment cronic de gol interior.
Cu greu își controlează furia intensă și prezintă comportamente de impulsivitate, la adresa celorlalți și chiar a lor, cu potențial de autodistrugere, precum mâncat compulsiv, cheltuieli exagerate, șofat agresiv, abuz de sex, abuz de substanțe etc. Neglijarea din partea figurilor de atașament, care reprezintă un factor cu un imapact emoțional negativ mai mare decât supraimplicarea părinților, a lăsat amprente puternice în copilăria timpurie. Impresia creată a fost că dacă ei pleacă de lângă mamă, aceasta își va retrage iubirea, provocând ceea ce poartă numele de depresie de abandon, primind concomitent mesaje cum că nu sunt suficient de buni și dacă rămân și dacă pleacă.
Din punct de vedere neurologic, cei cu TPB prezintă disfuncții ale cortexului median, anterior cingulat și prefrontal dorsolateral, dificultăți în integrarea emosferelor drepată și stângă în efectuarea unor sarcini sau evocarea unor evenimente, dar și un volum scăzut al hipocampului (Van Elst et al., 2003), fapt care se relevă în blocajele întâmpinate în evaluarea asemănărilor dintre relațiile actuale și relațiile trecute, determinând probleme în a învăța din acele experiențe. În cazul femeilor, expunerea la amintirea abandonului a creat activări la nivelul creierului în aceleași arii care se activează la maimuțele rhesus după separarea de mamele lor.
Un exemplu perfect de interpretare a acestei tulburări de personalitate a fost cel al Winonei Rider (Susanna Kaysen), în filmul Girl interrupted. Alte exemple sunt Bruce Wayne, protagonistul din Batman, Clementine Kruczynski (Kate Winslet) din Eternal Sunshine of the Spotless Mind, Anakin Skywalker (a.k.a. Darth Vader) din Star Wars, Hulk din seria Marvel.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă au avut nevoi de iubire și apreciere neîmplinite în copilăria timpurie, dezvoltând un munte de furie împotriva părinților. Izolând afectivitatea prin anulare orientată către trecut și intelectualizare, au creat în interior dorințe dependente, un control excesiv, un stil de viață avar, tendințe dominatoare și o raționalizare excesivă. Sunt preocupați de liste, planuri, detalii, totul este planificat în detaliu, având o lipsă de spontaneitate sau flexibilitate. Ideea de a impresiona pe cineva li se pare absurdă, aceasta fiind tot o mentalitate rigidă, ce gravitează în jurul controlului. Nu se pot debarasa de obiecte inutile, folosite, chiar dacă nu au neapărat valoare sentimentală. Mulți dintre cei în cauză au tendințe de workaholism, însoțite de credința de bază, inconștientă, cum că doar prin realizări și eforturi profesionale înalte pot obține dragostea și aprecierea care le-a lipsit.
Se pot pierde în detalii, atenția de la scopul inițial al activităților alunecând spre alte lucruri, lipsite de importanță. Indecizia lor frecventă vine din stima de sine scăzută, corelată cu gândul că ar putea face o greșeală atât de mare, încât ar distruge totul. Adesea, au ca raționament ,,Este important să fac lucrurile perfect. Oamenii ar trebui să facă lucrurile în felul meu”. Discursul este unul dezordonat, anulând gândurile și dorințele pe care tocmai le-a exprimat, prin explicații interminabile și ,,Da, dar…”, îndepărtând interlocutorul de la ideea principală.
Un exemplu clasic este Sheldon, din serialul Big Bang Theory, iar alte exemple sunt Steve Jobs, Nikola Tesla, Leonardo diCaprio și Camila Cabello, Amanda Seyfried, Hermione Granger din seria ,,Harry Potter”.
Tulburarea de personalitate evitantă
Personalitatea evitantă sau tulburarea din acest spectru este destul de des întâlnită în contextul socio-demografic actual, fiind recunoscută prin teama exagerată în interacțiunea cu ceilalți, stimă de sine scăzută în interacțiunile sociale, evitarea situațiilor în care ar avea parte de critică, dezaprobare sau respingere, evitarea riscurilor și contextelor noi, izolare socială și sentimente pronunțate de inadecvare, inferioritate și neatractivitate. Evitantul are cea mai scăzută stimă de sine dintre toate stilurile și tulburările de personalitate și are nevoie de multe exerciții cu corpul, de conștientizarea discrepanțelor minte-simțire-corp, de identificare a emoțiilor în corp, să se oprească asupra lor ca să învețe cum să stea cu ele.
Oamenii cu stil de personalitate evitant au fost, de regulă, respinși în copilările de către figurile parentale și așa au dezvoltat teama de a se îndrăgosti în viața adultă (Connors, 1997). Ei controlează situațiile sociale și nu se deschid relațional din teama de a nu-i răni pe ceilalți, asta implicând pierderea acceptării din partea lor. Manifestările de timiditate și evitare îi ajută să se apere de sentimentele apăsătoare de eșec, umilință, respingere, rușine, în care se autopercep ca fiind inadecvați din punct de vedere al standardelor interioare ca sine ideal. De exemplu, atunci când simți teama de judecată sau că ceilalți se plictisesc stând de vorbă cu ei, pot bâțâi rapid și continuu din picior fără să-și dea seama. Deseori simt vinovăție legată de încălcarea unei reguli interioare și nevoia derivată de a se pedepsi în diverse moduri.
Exemple relevante de diagnosticare cu tulburare de personalitate evitantă au fost Kim Basinger, Michael Jackson, Elsa din Frozen, Leonard Hofstadter din Big Bang Theory.
Tulburarea de personalitate dependentă
Cei cu tulburare de personalitate dependentă au o dificultate mare în a lua decizii fără reasigurări și sfaturi excesive din partea celorlalți, nu își pot asuma responsabilitatea pentru direcțiile principale și reușitele din viața lor, oferind acest privilegiu altor persoane. În general, nu au inițiative și nu-și exprimă dezacordul, inițiază rar proiecte de unii singuri din teama de a nu pierde aprobarea celorlalți. Pentru ei, contează mai mult aprobarea celorlalți decât propria fericire. Solicită frecvent și insistent ajutorul, chiar și pentru lucruri minore, ușoare. Nu se simt deloc confortabili în singurătate din cauza fricii de a nu putea avea grijă de ei. De aceea, atunci când trec printr-o despărțire, caută o relație de suport imediat ce ies din acea relație. Practic, ,,se agață de altă cracă” imediat ce au plecat din locul anterior. Adesea, prezintă o loialitate mare față de părinți, care respingeau orice formă de independență din partea lor atunci când aceștia erau copii.
Prevalența tulburării este întâlnită cu o rată de două ori mai mare în rândul femeilor decât bărbaților (Torgerson et al., 2001). Dependența poate fi văzută ca un mecanism de apărare împotriva agresivității comportamentale, exprimată concomitent. Depresia majoră, tulburările de alimentație, tulburarea bipolară, tulburarea borderline și tulburările de anxietate sunt deseori asociate cu TPD.
Exemple iconice în acest sens sunt Cenușăreasa, Leonard Hofstadter din Big Bang Theory, Adela din romanul cu același nume, scris de Garabet Ibrăileanu.
