Anorexia si bulimia

Atat anorexia cat si bulimia sunt tulburari grave ale apetitului, avand ca principala consecinta tulburarea de nutritie. Aceste afectiuni sunt de natura psihica.

Anorexia a fost definita mai intai de Richard Morton (1637 – 1698), care a denumit-o anorexia histerica, indicand din start natura psihica a fenomenului. Denumirea completa a afectiunii este anorexia mentala sau anorexia nervoasa in limba romana, anorexia nervosa in literatura de limba engleza si Anorexia mentalis in cea de limba germana.

Asadar, nu exista niciun dubiu asupra faptului ca refuzul sistematic al unei persoane de a se hrani (anorexia nervoasa de tip restrictiv) ca si abuzul de purgative, clisme, diuretice si exercitii fizice (anorexia nervoasa de tip eliminatior sau purgativ) sunt grave tulburari mentale.

Anorexia apare pe fondul unei permanente nemultumiri de sine, in dorinta de a slabi si de a evita ingrasarea. Este explicabil faptul ca anorexia se manifesta in 90% din cazuri la femei tinere si adolescente.

In literatura de specialitate, se vorbeste despre o anorexie tipica primara, caracterizata in primul rand prin denutritie, si o anorexie mentala secundara, atipica, asociata cu alte manifestari psihiatrice.

In orice caz, consecintele de ordin fiziologic pot fi devastatoare, mergand de la denutritie, pana la amenoree (lipsa a cel putin trei menstruatii consecutive, in absenta unei sarcini) si, in 10% din cazuri, la deces.

Bulimia nervoasa este, pana la un punct, opusul anorexiei. Ea se caracterizeaza prin excesul alimentar patologic. Asocierea bulimiei cu unele tulburari nervoase sau prezenta ei in compania diabetului zaharat si a hiperinsulinismului o fac, poate, mai „scuzabila” dar nu mai putin grava decat anorexia.

Aceasta cu atat mai mult cu cat, in multe cazuri, supraalimentatia este urmata de sentimentul puternic de vinovatie si, in consecinta, de eforturi disperate de dezasimilare, dintre care cel mai cunoscut si cel mai dramatic este provocarea vomei.

Daca nu sunt cauze fiziopatologice care sa explice aparitia bulimiei, atunci prima cauza este de natura psihica. Din dorinta de a slabi, pacienta (iarasi predomina femeile tinere si adolescentele) urmeaza diete severe sau incearca sa se infometeze, totul asociat cu suplimente alimentare menite sa grabeasca digestia si sa minimizeze asimilarea. Organismul raspunde exact pe dos, cautand cu disperare compensatie. Astfel, pe taram mental se da o lupta dramatica intre dorinta de a nu manca si cerinta organismului de hrana.

Anorexia si bulimia nu sunt simple obiceiuri alimentare proaste ci afectiuni serioase care necesita toata atentia.

Mihaela Serea.