Lipidele

Lipidele reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism. Un gram de grasime ars produce 9,3 calorii.

Din punctul de vedere al originii lor, lipidele pot fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii grasi care intra in constitutia lor. Acestia sunt saturati in grasimile animale si nesaturati in cele vegetale.

Grasimile reprezinta constituentul preponderent al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele).

Grasimile vegetale contin acizi grasi nesaturati (uleiuri de germene de porumb, de floarea soarelui, de soia etc.). Consumate crude (nepreparate termic), au un rol antiaterosclerotic, scazand colesterolul din sange.

Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura, ouale etc.) contin acizi grasi saturati care duc la depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la ateroscleroza. Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale ischemice, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemiile etc.

Din perspectiva capacitatii organismului de a-i sintetiza, acizii grasi pot fi esentiali sau neesentiali.

Acizii grasi esentiali (linoleic, linolenic si arahidonic) sunt cei care nu pot fi sintetizati de organism: ei trebuie adusi din afara. Acestia se gasesc in grasimi vegetale, ca acizi grasi nesaturati.

Acizii grasi neesentiali sunt cei pe care organismul ii poate sintetiza pe baza aportului alimentar. Acestia se gasesc in grasimile animale (carne grasa, seu, unt, untura, oua) si contin acizii grasi saturati palmitic si stearic.

Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi saturati cat si nesaturati.

Principalele functii ale lipidelor sunt:
–energetica: prin ardere, deci prin metabolizare, elibereaza energie;
–structurala: intra in constitutia tuturor celulelor din organism.

Capacitatea lipidelor de a incorpora ocantitate mare de energie raportata la volum face ca ele sa fie foarte urile in protejarea organismului fata de frig.

Intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala (saturate, cu acizi grasi neesentiali) si cele de origine vegetala (nesaturate, cu acizi grasi esentiali). Grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica.

Intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle intr-o proportie de 1 – 2 g pe kg/corp/zi ceea ce reprezinta 25 -30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice. Necesarul de lipide este crescut la copii, la persoanele care depun efort si la cei care lucreaza la temperaturi joase.

Sub aspectul componentei chimice, grasimile sunt constituite din acizi grasi si glicerol. Dintre cele mai cunoscute mentionam trigliceridele (grasimile neutre), colesterolul, fosfolipidele din sistemul nervos, care au in componenta si fosfor.

Grasimile circula in sange cuplate cu proteinele in complexe denumite lipoproteine.

Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua, carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile: A, D, E, K.

Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt:

• untul si margarina (80-85%);
• smantana (20%);
• slanina (70%);
• untura (100%);
• seul topit (99-100%);
• uleiurile vegetale (99-100%);
• carnea grasa (15-30%);
• laptele (4%);
• branzeturile grase (20-30%);
• nuci, alune (40-60%) etc.

Mihaela Serea.