Depresia şi anxietatea – probleme în pandemie

În ultima perioadă, din cauza pandemiei Covid 19, depresia și anxietatea au devenit fenomene psihice din ce în ce mai complexe și răspândite. Interacţiunea din cabinetul psihologic cu un număr crescut de persoane care au prezentat simptomatologie depresivă şi anxioasă este demnă de semnalat.

Mulți dintre noi ne confruntăm cu schimbări de dispoziție și câteodată avem nevoie de ajutor, mai ales în perioada aceasta care ne-a luat complet prin surprindere și am fost nevoiți să ne adaptăm din mers schimbărilor permanente. Însă, uneori se poate întâmpla să nu reușim să ieșim din această stare. Dacă înțelegem acest lucru, cerem ajutor. Multe dintre persoanele care au păşit pragul cabinetului meu în această perioadă a pandemiei se plâng de schimbări bruște de dispoziţie, care evoluează atât cu perturbarea stărilor afective, cât şi cu diminuarea performanțelor cognitive şi perceptive. Fluctuațiile în starea noastră afectivă sunt fenomene normale care ne ajută să realizăm faptul că lipsește ceva în viața noastră și că ar trebui să schimbăm unele lucruri. Însă, depresia clinică este o stare mult mai severă decât aceste simple oscilații ale stărilor afective. Este bine de ştiut că depresia şi anxietatea pot să apară împreună, constituind faţetele aceleiaşi medalii.

Simptome

Incertitudinea, frica, limitarea libertății, amenințarea siguranței vieții fac ca depresia şi anxietatea să scoată colții. Faptul că oamenii se simt îngrădiţi de reguli, speriaţi că nu vor face faţă din punct de vedere al sănătății și al resurselor financiare, dar și impredictibilitatea viitorului sunt factori ce conduc la manifestări de indispoziție, scăderea poftei de viaţă, ideație înceată, lentă, prăpăstioasă, idei despre moarte – suicid. Se formează un dezechilibru în structura cognitivo-afectivă, acesta putând conduce la o predominanță inconștient-afectivă şi funcția psihică poate să fie minată afectiv. În concluzie, din această invazie afectivă rezultă simptomele, comportamentele specifice stărilor de depresie şi anxietate. Atunci când apare invazia afectivă, este destul de greu să se păstreze controlul asupra propriilor emoții și persoana devine dominată de o stare emoțională care o poate împiedica să-și stăpânească imaginația, să se poată concentra, să perceapă limpede, să gândească „la rece“, să-și amintească curat şi ordonat ceea ce îşi dorește. Trăieşte mai mult în viitor sau în trecut şi uită să trăiască în ,,aici și acum”. Realitatea poate să fie ignorată sau deformată din cauza stărilor de frică, a prejudecăților pe care uneori le percepe și le proiectează ca influențe exterioare. Astfel, lucrurile încep să pară lipsite de sens, iar viitorul fără speranţă. Se instaleză şi apatia, lipsa de energie şi de interes. La nivel emoţional, capacitatea de a simți emoţii pozitive este diminuată, iar unei persoane cu depresie moderată înspre severă îi lipseşte capacitatea de a simţi orice plăcere. Persoanele deprimate pot face afirmaţia că se simt „goale pe interior”. Cu toate acestea, trăirile negative pot spori şi se pot înregistra creşteri ale sentimentelor de furie sau resentiment, anxietate, ruşine, invidie şi vină. La nivel cognitiv pot apărea probleme legate de menţinerea atenţiei şi concentrării. La nivel comportamental, persoanele deprimate nu se mai implică în activităţi pe care în trecut le considerau plăcute şi agreabile. Apar, în cazul depresiei şi schimbări fiziologice, îndeosebi în ce priveşte hormonii de stres.

Cum gestionăm astfel de situaţii?

În aceste momente, adresarea către un psiholog este extrem de utilă pentru a putea recăpăta un echilibru psihic şi emoţional. Psihologul este cel care ajută la identificarea problemelor și sprijină dezvoltarea abilităților de rezolvare a acestora, ajutându-și pacienții, în primul rând, să își definească frustrările drept „probleme care trebuie rezolvate”, nu doar niște lucruri de care să se plângă. Pacientul este ajutat în mod sistematic să își definească problema în termeni cât mai clari, să adune cât mai multe informații, să genereze soluții alternative, să ierarhizeze soluțiile posibile identificate, să inițieze un experiment pentru implementarea unei potențiale soluții, să pună în aplicare planul creionat, să evalueze rezultatul și să îl revizuiască, dacă este nevoie.

Conectarea cu natura este benefică în astfel de situaţii, se pot face plimbări în natură, se pot îngriji plante. Ajută la fel de mult  să ai un animal de companie pe care îl poţi îngriji, cu care te poţi juca în astfel de momente. Sportul, dansul, pictura, audiția muzicală, lectura şi diverse alte activităţi zilnice plăcute, care aduc o stare de bine în organism, determină schimbarea chimiei interne a acestuia. Hormonii de stres sunt astfel înlocuiți treptat de hormoni ai fericirii. Contactul și conversațiile plăcute cu colegi, rude sau prieteni, vizitele, apelurile telefonice sau apelurile video contribuie la îmbunătățirea stării de spirit a celor deprimați.

Perioadele grele sunt lecţii importante, dar şi oportunități de creștere emoțională.