În vreme ce unii luptă pentru viață…
Alții se gândesc la moarte.
Moartea și suicidul sunt subiecte tabu, înfricoșătoare, la care fiecare om s-a gândit cel puțin o dată în viață. Ori că ar omorî pe cineva, ori că s-ar omorî pe el din cauza unor circumstanțe anume.
Acest an este un an dificil pentru omenire, pentru planetă. Fiecare om are opțiuni, face alegeri despre cum să trăiască și cum să se raporteze la ce vine nou.
Cum spuneam cu altă ocazie, să fii rău cu tine sau cu alții este la îndemână. Este ușor să fii rău și nebun. Dar ca să fii bun, să faci bine ție sau altora, e lucru mare. Presupune să fii conștient, să te observi, să te modelezi, să ai voință.
Majoritatea oamenilor trăiesc la nivelul “eu așa sunt, nu mă schimb”, “cine vrea, mă acceptă cum sunt”, “eu am făcut tot ce ține de mine, pun capul pe pernă noaptea liniștit” etc. Oamenii își creează adevăruri personale și se autoproclamă buni, drepți, corecți și își dau câștig de cauză și circumstanțe atenuante în tot.
Dacă cineva îndrăznește să nu ia de bună poziționarea lor, ripostează, dovedește contrariul ori se apără, aceștia reacționează. În funcție de interlocutor pot fi răi, agresivi, mielușei, apoi pot trece la represalii, amenințări și, dacă nimic nu le merge, își pot lua viața.
Cu cât omul este mai egoist, mai laș, mai frustrat, cu atât este mai dispus să se răzbune pe ceilalți, făcând sau făcându-și rău.
Pe lângă componenta psihică care stă la baza acestor manifestări, există și una energetică. Între gând și faptă nu este foarte mare diferență. Gândul de a ucide pe cineva sau propria persoană, chiar dacă nu se pune în aplicare, este eliberat în mentalul colectiv. Și acolo rămâne liber, plutește și caută să se atașeze de alte persoane sensibile la acest subiect.
Dacă în jurul tău ai persoane care folosesc des subiecte de genul, explică-le că moartea nu este o eliberare. Moartea nu înseamnă libertate. Din contra, dacă ar ști ce urmează după acel act necugetat, s-ar gândi mai bine. Persoanele religioase au habar despre acest subiect și se gândesc de două ori. Agnosticii sunt mai expuși din cauză că nu cred în nimic suprem. Indiferent de ce vor să creadă sau nu, lucrurile stau la fel pentru toți.
Singura moarte normală este moartea de bătrânețe. Restul, sunt situații ce țin de factori interni și/sau externi și de alegerile personale.
Atât procesele psihice cât și raportarea la viață se pot corecta, îndrepta astfel încât omul să aleagă viața. Însă, cum spuneam, este de muncă la propria persoană. Un om virtuos o va face. Altul va prefera să fie răzbunător, pentru că e ușor, e în natura umană să fii rău. Necesită zero efort. Chiar conferă o oarecare plăcere malefică gândul de a te răzbuna, de a avea un ultim cuvânt, o ieșire “triumfală” de pe scenă.
Pentru cel care alege viața și lumina, sunt necesare anumite virtuți precum răbdarea, autoobservarea, iertarea, acceptarea, gândirea pozitivă și Voința.
Și dacă măcar o dată în viață te-ai gândit la a-ți lua viața sau a lua viața cuiva sau i-ai dorit moartea cuiva (care chiar merită din punct de vedere social, al faptelor), ai posibilitatea acum să cureți mentalul colectiv afirmând: RETRACTEZ orice atac la viața mea și a altor persoane. RETRACTEZ orice gând negativ de a-mi face mie rău sau altor persoane. Respect și onorez viața, a mea și a tuturor creațiilor.
