Focusing-ul pentru deblocarea înțelepciunii corpului și lupta cu perfecționismul

Focusing-ul, utilizat ca instrument în lucrul psihoterapeutic, ne poate sprijini în tot felul de situații: luarea unei decizii, un obicei nedorit, o reacție care ne copleșește, o situație nefinalizată cu o relație sau un blocaj. Aplicabilitatea Focusingului este foarte largă, de la ce se află în interior chiar în acest moment, la situații mai clar definite față de care aștept să se cristalizeze acea senzație simțită în corp, urmată de sensul, de înțelesul, de aha-ul care apare, în N variante disponibile, la situații diferite.

Cum se întâmplă acest lucru? Prin Focusing ne conectăm la trăirea interioară a corpului nostru față de o anumită situație si o conștientizăm, îi facem spațiu, o lăsăm să își arate ulterior conexiunile cu trecutul, cu alte semnificații, dar și cu prezentul.

Felt-sense sau senzația corporală înțeleaptă a corpului ce înglobează emoții, imagini, simțiri și mișcări specifice nouă

Realizând un exercițiu de Focusing exersăm cu psihoterapeutul cum să rămânem în interior atunci când ceva ne blochează, să stăm, să zăbovim puțin, până ceva vag, nedefinit, dar important se creează. Acest ceva este un felt-sense și reprezintă întregul unei experiențe. De exemplu, dacă într-o stare de relaxare, fiind doar eu cu mine, îmi spun cuvântul „final” apare o strângere de stomac, ceva care se simte în întregul meu. O serie de detalii apar dacă am răbdare: „adunat”, dar și „risipit”, pot să văd clar imaginea unei uși, pot să înțeleg deja că este o ușă ce se poate închide sau deschide. Parcă din toate detaliile ușa stăruie cel mai mult.

Încerc să-mi întreb corpul dacă ceva-ul ce are legătură cu finalul poate fi simțit ca o ușă ce se poate închide sau deschide. Pare că are sens și mă simt mai ușurată. Am găsit calitatea acestui felt-sens, ea s-a potrivit, acum o pot înțelege mai bine.

În acest tip de comunicare interioară, frământările pe care mi le poate aduce un final de etapă, de relație (asemenea exemplului anterior) reușesc să ia forma metaforică a unei uși, iar eu pot să înțeleg că acest simbol mă liniștește de fapt, pentru că finalul poate să însemne și un nou început.

Focusing-ul în dialog cu vocea critică

Uneori când trebuie să luăm o decizie grea, putem folosi Focusing-ul în dialogul interior pe care îl purtăm între diverse părți ale noastre. Astfel, în dialogul interior legat de o decizie pot intra o parte critică (spunându-ne că nu putem, că nu este posibil), cu o parte dornică să facă ceva (o parte încurajatoare, care ne motivează, care simțim că ne împinge într-o direcție). Replicile curg între cele două și decizia se ia într-o anumită direcție, dar cumva cu un fel de regret, sau rămânem blocați și amânăm luarea acelei decizii. Făcând Focusing, dăm timp trăirii corporale să se apropie și să fie conștientizată.

Nu știm ce va veni, poate veni ceva neașteptat, surprinzător, un sens pe care nu îl conștientizam, dar care era în noi și ne dirija alegerile de la un nivel pe care noi nu ni-l puteam explica. Făcând acest spațiu si având un nou „felt sense”, putem reconstrui perspectiva. Ceva nu mai trăiește automat, ci mai conștient și mai bogat. Îmi simt partea mea critică, îmi simt partea mea dornică și poate de aici o iau într-o direcție nouă. Dialogul cu care eram obișnuit(ă) a creat ceva nou. Ceva nou se naște: un nou mod de a fi într-o situație. Schimbarea vine din faptul că fac posibil să trăiesc diferit.

Focusing-ul și îmblânzirea perfecționismului de la toate nivelurile

Prin Focusing, putem investiga diferite dimensiuni ale funcționării personalității pentru a afla răspunsuri mai profunde la întrebări care ne frământă. Colega mea Georgeta Niculescu este interesată de abordarea perfecționismului și înțelegerii structurii sinelui prin Focusing. Ea susține că trăim într-o lume în care se cere foarte mult de la noi: să avem un corp perfect să avem un job perfect, căsnicia perfectă, să fim părinți și educatori perfecți, să mâncăm perfect.

Multe titluri de articole, cărți, descrieri de evenimente ne invită să parcurgem un conținut fascinant, chiar în simplitatea lui, ne propun rețeta fără de cusur! Postările de pe Facebook, Instagram, TikTok și alte rețele de socializare sunt trecute prin multe filtre ca să arate perfect.

Conform definițiilor lui Gordon Flett și Paul Hewitt, perfecționismul se clasifică în perfecționismul îndreptat către sine, către ceilalți și către societate, de asemenea autorii descriu structurile sinelui care favorizează apariția și menținerea perfecționismului astfel: un sine eșuat, un sine ideal și un sine deficitar. În goana după aprecierea celorlalți și pentru evitarea dezamăgirii, ne îndepărtăm de autenticitatea care asigură o stare de flux și de bine.

Nu este suficient să înțelegem rațional anumite mecanisme și structuri

Este necesar un proces mai profund care să ne pună în contact cu aspecte implicite ale experienței, prin intermediul corpului și asta se întâmplă în procesul de Focusing prin „felt sense” sau simțire conșțientă.

Suntem mai puternici în fata presiunilor perfecționismului tocmai pentru că avem acest instrument de conectare la sinele nostru și experiențele lui, așa cum sunt, fără filtre, îmbunătățiri sau tipare de succes. Și, în timp, realizând această incursiune către sine din nou și din nou, devine natural să fim în acord cu noi, indiferent de situații sau provocări.

Pentru mai multe detalii despre Focusing și modurile în care pot fi sprijiniți clienții prin această tehnică psihoterapeutică, puteți accesa pagina Focusing România. Georgeta Niculescu și Florentina Palada sunt formatori, supervizori, psihoterapeuți în Psihoterapia centrată pe persoană, cu o experiență de peste 25 de ani în lucrul cu oamenii.