Vulnerabilitatea din cuvinte
Suntem ceea ce am imitat și am învățat să fim, iar când deschidem gura să vorbim, devenim cei mai vulnerabili. Tonul vocii, intonația folosită, vocabularul, exprimarea și limbajul non-verbal alcătuiesc imaginea pe care o proiectăm pentru auditoriu, reflectând esența noastră interioară. Vulnerabilitatea, sensibilitatea, temerile, superficialitatea, răutatea și aroganța sunt doar câteva aspecte pe care le poți „descoperi” în vorbele unei persoane. Fiecare cuvânt rostit și fiecare nuanță a comunicării noastre dezvăluie o fărâmă din lumea noastră interioară, construind o punte între aceasta și lumea exterioară.
Cuvintele, deschiderea către lumea interioară
Felul în care comunicăm ne poate apropia de ceilalți sau ne poate izola. De asemenea, modul în care comunicăm poate servi la atingerea scopurilor și intereselor noastre. Aici lucrurile devin interesante, deoarece nu toți oamenii sunt bine intenționați; unii sunt conștienți de binele sau răul pe care îl fac, în timp ce alții sunt inconștienți, indiferenți sau iresponsabili. Cu aceeași gură cu care vorbești,îl poți mângâia pe celălalt sau îl poți agresa.
Golurile emoționale din copilărie și rolul lor în modul tău de comunicare
Venim din copilării cu nenumărate neajunsuri materiale, însă cele mai dureroase sunt cele emoționale. Acestea lasă goluri ce nu se pot vedea cu ochiul liber, nu se pot cântări și nu se pot atinge cu mâna. Astfel, ajungem să avem blocaje mentale, frici și resurse interioare diferite, în funcție de ce a trăit fiecare în anii săi de creștere și formare.
Agresivitatea pasivă și complicațiile ei
Una dintre consecințele acestor goluri este influențarea modului în care comunicăm, nu doar cu noi înșine, ci și cu ceilalți. O comunicare defectuoasă este un strigăt de ajutor ce vine din lumea interioară a fiecăruia, căutând să fie auzit în exterior. Chiar dacă nu ceri ajutor, să știi că sufletul tău o face indirect.
Căutarea suportului și înțelegerii reciproce
Agresivitatea pasivă este o formă de comportament agresiv în care o persoană exprimă furie, ostilitate sau resentimente într-un mod indirect sau subtil, în loc să le comunice deschis și direct. Acest tip de comportament poate apărea atunci când cineva nu se simte confortabil să exprime în mod clar nemulțumirea sau frustrarea față de altă persoană.
Sfaturi practice pentru o comunicare conștientă
Agresivitatea pasivă arată o intenție de a fi bun, de a încuraja, de a arăta susținere, însă aceasta este doar o jumătate a paharului. Una este intenția și alta este adevărul interior. Mulți dintre noi am crescut cu presiunea că lumea din jur ne va judeca dacă ne arătăm nesiguri sau sensibili. Astfel, am ajuns la interior să fim necăjiți și la exterior să spunem cuvinte frumoase și pozitive, să punem măști și să ne sacrificăm propriile valori pentru a fi plăcuți și acceptați de ceilalți.
Din păcate, umanitatea vine dintr-un trecut foarte încărcat de agresivitate, ostilitate și dificultate. Comportamentele oamenilor sunt construite pe acest suport de cunoștințe, educație și obișnuință. O trecere în revistă a gândurilor, convingerilor și comportamentelor tale, te va ajuta să te dezvolți și să îți crești calitatea vieții. Asta înseamnă de fapt să te dezvolți în plan personal. Nu ai ce să dezvolți până nu conștientizezi din ce ești făcut. Deci, cuvântul cheie: CONȘTIENTIZAREA.
Orice binecuvântare are și o încercare
Generațiile care sunt în viață în anii din prezent beneficiază de cea mai mare libertate pe care au experimentat-o oricare altă generație înaintea noastră. Este prima oară în istorie când ne putem ocupa pe o scară atât de mare de vindecare și alfabetizare emoțională.
După ce am lucrat de-a lungul anilor cu clienții mei în cadrul ședințelor de Coaching asupra acestui comportament, pot afirma cu ușurință că agresivitatea pasivă este dureroasă și nu lasă cicatrici doar pentru persoanele ce o manifestă, ci și pentru apropiații lor. Deci, depășirea agresivității pasive, te va ajuta pe tine să-ți menții un echilibru interior iar pe cei din jurul tău îi va proteja de suferințe emoționale gratuite.
Sursa agresivității pasive: auto-critică și lipsa susținerii
Am să împărtășesc cu voi ceea ce am descoperit că se ascunde de fapt în spatele agresivității pasive pe care o manifestau clienții mei. Auto-critica severă, desconsiderarea de sine și implicit a altora, în timp, poate genera imposibilitatea de a oferi susținere necondiționată altor persoane. Se naște din umilire, din rușine, din posesivitate și din privarea de putere. Judecata aspră la care o persoană este supusă de-a lungul anilor a generat credința că iubirea se oferă doar celor perfecți, și, cred că știm cu toții că perfecțiunea nu există.
Evitarea conflictelor: cuvintele ca sursă de înțelegere sau agresiune
Agresivitatea pasivă se instalează subtil în vocabular, purtând hainele de suport și susținere morală. Însă în momentul în care ascunzi în complimente judecată și desconsiderare, ajungi să generezi conflicte cu ceilalți fără a-ți da seama. Dacă lauzi pe cineva, laudă cu toată gura, nu adăuga și critică sau nemulțumire și nici nu semnaliza lipsa ta de satisfacție cu privire la acel lucru. Cuvintele atârnă foarte greu pe umerii oamenilor, mai ales dacă nemulțumirile sunt prezentate sub formă de complimente. Ajungi să stimulezi oamenii să răspundă agresiv, și atunci ți-ai întărit convingerea că degeaba ai lăudat pe altul, pentru că este imperfect și nu merită. Ajungi să creezi tot felul de situații abuzive, atât pentru tine, cât și pentru alții, și de cele mai multe ori, nici nu vezi că tu ești sursa din care a izvorât conflictul.
Detectarea agresivității pasive în exprimarea de zi cu zi
În spatele unui zâmbet sau a unei afirmații aparent nevinovate se poate ascunde agresivitatea pasivă, un mod subtil de a exprima nemulțumirea sau dezacordul. În această secțiune, voi oferi câteva exemple de expresii aparent inofensive, dar cu mesaje ascunse.
„Bine dragă că le știi tu pe toate.” Această afirmație este sarcastică și exprimă nemulțumirea față de cineva într-un mod nesănătos.
„Fă tu cum vrei.” Această frază aparent permisivă poate transmite, de fapt, că persoana este nemulțumită de deciziile luate și poate folosi această formulare pentru a-și exprima dezaprobarea într-un mod indirect.
„Adică eu nu sunt bun(ă) de nimic?” Aceasta este o întrebare retorică care sugerează că persoana se simte subapreciată sau criticată și că așteaptă o confirmare negativă la această presupunere.
„Tu niciodată nu mă ajuți.” Această afirmație sugerează nemulțumirea față de absența sprijinului sau a implicării celuilalt, creând o atmosferă de reproș subtil.
„Cu mine nu vorbești niciodată.” Această afirmație sugerează că persoana simte o lipsă de comunicare sau de atenție din partea celuilalt, într-un mod care poate fi perceput ca reproș.
„Niciodată nu ai apreciat cât timp am pierdut ca să îți pregătesc ție X sau Y lucru.” Această afirmație subînțelege resentimentul față de faptul că eforturile depuse nu au fost recunoscute sau apreciate, sugerând că timpul a fost „pierdut” din cauza acestei situații.
„Dacă atâta știi să faci.. atâta faci.” Această afirmație sugerează că persoana este etichetată în funcție de cunoștințele sau abilitățile sale, cu o notă subtilă de subapreciere.
„Nu îmi place tot la tine, doar câteva aspecte.” Prin această afirmație, se indică o nemulțumire generală față de persoană, subliniind starea de imperfecțiune. Mesajul subiacent este de critică selectivă.
„Nu ești bun la asta, mai bine fă altceva.” Prin această afirmație, se transmite o judecată negativă despre abilitățile persoanei iar evaluarea pare făcută după preferințe personale și deloc obiective. Oricine se poate îmbunătăți, dar trebuie să existe această dorință.
„Nu am nevoie de ajutor, ce crezi că eu nu sunt în stare?” Această afirmație indică un refuz aparent de ajutor, dar ascunde subînțelesul că persoana se simte subapreciată sau subestimată.
„Cine ești tu ca să îmi spui mie ce să fac?” Această afirmație sugerează o respingere a autorității sau a sfaturilor celuilalt și se subînțelege că persoana se simte judecată sau controlată în mod negativ.
“Nu cred că am ceva de spus, dar dacă tu crezi că știi mai bine..” Această afirmație indică o lipsă de încredere în opinia celuilalt, dar o face sub o formă de aparentă submisivitate.
“Îmi place cum arăți, chiar dacă nu oricine poate purta astfel de haine. ” Această afirmație sugerează că alegerea vestimentară a celuilalt nu este potrivită sau apreciată și că i se face un favor dacă este acceptat așa.
“Tu alegi mereu aceeași variantă, nu vezi că ai opțiuni mai bune.” Această afirmație critică subtil alegerile făcute de celălalt fără a le respinge deschis.
„Nu știu cum te descurci, dar eu aș fi făcut altfel.” Această afirmație indică o nesiguranță sau nemulțumire față de acțiunile celuilalt, dar evită să o spună direct.
„Ești cu adevărat un expert în a face alegeri bune.” Această afirmație ascunde sarcasm și critică sub fațada unui compliment.
„Ești foarte amuzant cu acele glume, chiar dacă nu oricine le înțelege.” Acest compliment este umbrit de superioritate și poartă subînțelesul că nu toți sunt la fel de inteligenți pentru a înțelege umorul.
În încheiere, te încurajez să reflectezi asupra cuvintelor tale și asupra modului în care comunici cu cei din jur. Fiecare interacțiune reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți conexiunile și relațiile tale. Folosind aceste înțelegeri, poți experimenta schimbări semnificative în calitatea comunicării tale.
Dacă te-ai regăsit în descrierea agresivității pasive sau ai identificat modele de comunicare care pot fi îmbunătățite, nu ezita să aplici noile cunoștințe în practică. Începe cu mici schimbări în modul în care te exprimi și ascultă cu atenție reacțiile celorlalți. O auto-reflecție continuă te va ghida într-un proces de dezvoltare personală, contribuind la construirea unui mediu de comunicare mai sănătos și mai înțelegător.
Dacă vrei să parcurgi acest drum de îmbunătățire personală alături de un Life Coach cu experiență, scrie-mi, sunt aici, la un mesaj distanță: https://www.gabrielarosoiu.ro/contact/
