A fi deștept emoțional îți conferă un trai bun cu tine

O discuție cu Georgiana Spătaru se simte ca o întrevedere cu un prieten vechi. O persoană care emană căldură și are mereu cu un sfat bun pregătit, Georgiana își propune să dea mai departe compasiune, curaj și bucuria de a trăi. Proiectele ei prind viață din postura de psiholog organizațional, terapeut și autor și ne deschid oportunități de învățare, de vindecare și de creștere.

Ne povestește cu pasiune despre parcursul ei și modul în care își gestionează activitatea, cum a luat naștere singurul curs de educație emoțională pentru copii din România, dar și despre meseria de părinte pentru că, așa cum afirmă, „cu cât ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, cu atât putem fi părinți mai buni”.

Georgiana, povestește-ne puțin despre tine. Cum ți-ai descoperit vocația?

Georgiana Spătaru: O contribuție relevantă a avut-o mediul în care m-am născut și vocea revoluționară pe care mi-am descoperit-o foarte devreme. Cu cât simțeam mai mult aplomb în căutările mele de dreptate, valori sau afirmare, cu atât vocile celor din jur mă temperau și îmi arătau unde ar trebui să fie locul meu în familie, în clasă și mai apoi în lume. Cred că mereu am luat în considerare că ceva nu fac bine, că ceva nu e în regulă cu mine, din moment ce aveam destul de des alte păreri decât ale majorității și pentru că asta nu-mi era deloc confortabil, mi s-a părut că facultatea de psihologie îmi va oferi un ghidaj pentru a înțelege cum suntem construiți și de ce ne exprimăm pe atâtea voci.

Dar vocația mi-am descoperit-o mai târziu, când am înțeles că spiritul revoluționar era un mod prin care suferința își făcea loc să se exprime pentru a fi vindecată și mi-am găsit vocația vindecându-mă pe mine, practic…

Ești creatoarea singurului curs de educație emoțională pentru copii din România, autoarea cărții Exerciții de Fericire | Gânduri fără Justify, lansând până în prezent o serie de proiecte de suflet. Cum faci să ții ritmul?

G. S.: Cred că ceea ce aducem prin munca noastră este o resursă semnificativă a vieții noastre și sunt convinsă că această energie – să-i spunem așa, este un magnet pentru și mai multe ocazii de exprimare, de inspirație și de creativitate. E o vorbă biblică, cum că cei ce au vor mai primi și celor ce nu au li se va lua, și așa îmi traduc eu felul în care, uneori, îmi gestionez activitatea.

Cursul C.R.E.S.C. pentru copii mi-a adus foarte multă energie de-a lungul anilor, pentru că a generat rezultate și soluții familiilor. Am cutreierat lumea predând acest curs și învățând continuu pentru a putea răspunde situațiilor pe care le întâlneam în grupele mele. Învățarea continuă mă alimentează și mă determină să dau mai departe ceea ce am deprins din formările mele.

Unde îți găsești echilibrul? În ce te ancorezi?

G. S.: Echilibrul profesional mi-l iau din oamenii cu și pentru care lucrez. Ei sunt busola, îmi dau ritmul și cu ajutorul lor fac o medie între ceea ce vreau și ce reușesc. Oricât visez eu o soluție – un curs, o carte sau o tehnică prin care să susțin oamenii cu care lucrez, dacă pentru ei rezultatele întârzie să apară, eu am ceva de reglat. Experiența m-a învățat că cea mai bună tehnică este cea care se potrivește omului din fața mea, care poate fi complet diferită de cea care se potrivește următorului și, în acest fel, echilibrul meu profesional sunt oamenii cu care lucrez.

Ancora mea este familia. De acolo mă încarc, acolo mă descarc, în sânul lor mă odihnesc. Tot ce am și sunt este esențial dobândit din familie sau prin sprijinul lor și într-un fel, tot ce fac îmi doresc să rămână ca un reper pentru fiica mea și chiar și pentru toți cei care vor veni prin ea.

Care este povestea din spatele programului C.R.E.S.C® – Curs de Relaționare Emoțională și Spirituală pentru Copii? Ce te-a determinat să construiești un astfel de proiect?

G. S.: Fiica mea avea patru-cinci ani atunci când am început eu să caut modalități de a o „antrena” în (re)cunoașterea emoțiilor. Am început simplu: să mângâiem scaunul atunci când se lovea de el și astfel să înțeleagă empatia, să inițiez schimbul de jucării între copii pentru ca ea să se bucure de diversitate și să înțeleagă ce înseamnă a împărți, fără a deține, neapărat, să respirăm și apoi să ne scuturăm tare, tare mânuțele și picioarele, pentru a lăsa nervișorii să iasă din corp. După o vreme, aveam deja niște practici și când educatoarea ei m-a invitat să vorbesc la grădiniță despre joaca noastră de acasă, mi-a venit ideea să fac acest curs pentru copii mai mari.

Cursul C.R.E.S.C. mi se părea, la primele grupe de copii, atât de frumos, că îmi era frică să vorbesc despre el. Nu eram sigură dacă am visat structura acestui curs sau mi-a picat de undeva. Mi se părea atât de special, că mi-era clar că nu are cum să vină din mintea mea. Venea însă din inima mea, din joaca cu fiica mea, din cursurile mele de formare, din cărțile citite și din viziunea mea despre cum aș putea preda copiilor educația emoțională.

Copiii care veneau la o grupă, obligați de părinți, când plecau, întrebau când pot să facă din nou cursul. Din 2019 am început să formez și instructori pentru cursul CRESC, pentru că nu mai reușeam să ajung în toate orașele în care eram invitată.

Îmi place să spun despre CRESC că e pentru copii ca un ou cu surprize – cuprinde atât de multe noțiuni importante și-i conduce prin atâtea stări! Se cunosc pe sine, își identifică emoțiile, sufletul, află despre stima de sine, succes, împlinire, intuiție, decizii și menținerea încrederii în sine. Cred tare mult că e vital ca toți copiii să aibă acces de cât mai timpuriu la educație emoțională, la a-și identifica emoțiile, gândurile, trăirile, și a ști să le comunice și să le gestioneze, pentru a crește apoi adulți capabili de relații sănătoase.

Este un curs creat 100% de mine, un concept unic de care sunt extrem de mândră și mă bucur să văd cu câtă deschidere e primit și câtă nevoie exista în această direcție. Din discuțiile pe care le am cu părinții, după curs, mă bucur alături de ei de schimbările de atitudine pe care le văd la copiii lor și de acea „guvernanță de sine” pe care oamenii cu încredere în ei înșiși o emană…

Care sunt cele mai mari provocări ale părinților din România?

G. S.: Cred că sunt două importante – una ar fi cum faci față la avalanșa de informații venite din toate mediile, informații care pun presiune pe tine, ca părinte, te fac să-ți pui întrebări, să ai dubii – „fac bine ceea ce fac?”, „aș fi putut alege altfel?”, „era asta cea mai bună soluție?”; a doua ar fi să îți poți crea coconul tău împreună cu copilul, să filtrezi informațiile și să îl înveți cu dragoste, cu blândețe, cu răbdare despre ce e valoros și important – să știe să-și arate emoțiile, de pildă, ca mai apoi să aibă relații sănătoase cu cei din jur, valorizându-se și valorizând.

Și ar mai fi ceva – să fim conștienți de limitările noastre individuale, să nu le transmitem și lor: competitivitatea prost înțeleasă, tendința de a face pe plac tuturor, frica de lucruri noi. Cu cât ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, cu atât putem fi părinți mai buni.

Care sunt principalele lucruri pe care să le aibă în vedere cei care aleg să devină părinți?

G. S.: Educația continuă și investiția în binele propriu este, cred eu, cel mai inspirat mod de viață pentru un adult și cu atât mai mult, pentru un adult care devine părinte. Copiii noștri primesc o extra-informație atunci când sunt prezenți la transformările noastre, când ne văd evoluția, parcursul realizării unui scop, a unei formări, când ne expunem vulnerabilitățile și ne vindecăm de greutăți și ne îmbunătățim viața. Continuitatea creșterii noastre chiar și după ce am început să mai creștem în înălțime este o atitudine care se transmite copiilor noștri nu prin vorbe, ci transpare în maleabilitatea cu care trăim, gândim și iubim.

Apoi, joaca! Timpul de calitate despre care atât de mult se vorbește nu înseamnă a sta cu orele împreună, ci a ne găsi acele activități care ne binedispun pe toți, în care starea de bine se lasă din unul în altul. Când nu se întâmplă asta, e timp irosit.

Ce beneficii există atunci când copiii transmit și înțeleg corect propriile emoții?

G. S.: Emoție înseamnă mișcare – (lat. motere – a te mișca, e – a te simți determinat să te miști) și vă propun să ne imaginăm că un șofer se urcă într-o mașină performantă și pornește la drum. Dacă nu avem educația de a ne cunoaște și înțelege emoțiile, vom reacționa la stimulii exteriori: vom opri când cei din jur ne-o vor cere, vom merge cu viteza celor din jur, adaptați condițiilor impuse de exterior. Din acest motiv – lipsa educației emoționale, mulți adulți se trezesc astăzi în roluri care nu le servesc, în situații care îi îngreunează și în activități profesionale care nu-i reprezintă.

Corpul și mintea noastră reprezintă mașina performantă din metafora de mai sus. Dacă șoferul – neocortexul nostru, nu are informațiile necesare călătoriei – destinului nostru, orice drum ne va împlini. A-ți cunoaște emoțiile – a recunoaște ce îți servește și ce este potrivnic elevării tale emoționale, îți asigură claritate în îndeplinirea propriilor scopuri și îți dă claritate în privința relațiilor potrivite ție. Din toate studiile pe care le avem în prezent, știm că a fi deștept emoțional îți conferă un trai bun cu tine – stimă de sine, dar și stare de bine în muncă și în relațiile personale. Ori, un premiu mai mare, în această viață, nu cred să existe!

Ce urmează pentru tine la nivel personal și profesional?

G. S.: Intrăm încet în școli, cu cursul C.R.E.S.C., ca opțiune de educație emoțională și dăm drumul mai multor ateliere de dezvoltare emoțională și spirituală, atât online, cât și fizic, în Academiile C.R.E.S.C. din România. Vara viitoare vom continua proiectul meu de suflet, Tabăra Mamă – Fiică și anul acesta vom călători de-a lungul Europei, începând cu România, unde va avea loc Tabăra Mamă – Fiică pentru fiicele cu vârste între 4 și 6 ani. Grupele 7 – 9, 10 – 13, 14 – 18 și 18 + au loc în diverse locații din Europa. Totodată, voi da drumul unor proiecte editoriale, sub numele editurii MANDALA Publishing, o editură pentru young adults.

Iar pe plan personal, îmi doresc să fim bine, eu și ai mei. Să ne găsim timp de stat împreună, cât mai des. Lucruri simple 🙂

Mai multe detalii despre Georgiana Spătaru și proiectele ei, găsiți pe exercitiidefericire.ro.