Anca Dragu – „Fiecare leu il castigam o data si il cheltuim o data. Ideea e sa-l cheltuim cat mai bine“
In exclusivitate pentru Psychologies, doamna Anca Dragu, Ministru de Finante in Cabinetul Ciolos, ne spune cum stau romanii cu educatia financiara si ce ar fi de facut ca sa avem mai multi bani in buzunar.
Psychologies: E bine sa invete oamenii despre economie si macroeconomie?
Anca Dragu: E foarte necesar! Economia este o stiinta ca oricare alta. Ca si fizica, de pilda. Daca sari pe geam, iti rupi piciorul – actioneaza gravitatia… Actiune si efect.
Insa, in economie, efectele unei masuri se vad cu ceva intarziere, nu sunt prea evidente. Economia trebuie mai bine invatata la scoala, dar ea trebuie si inteleasa din experientele si istoria unei tari.
Occidentul, de exemplu, a trecut de multe ori prin crize. Locuitorii din aceste tari au inteles economia, stiu ce e boom-ul economic.
Ei stiu ca trebuie sa fim atenti cand cumparam o casa, cum o finantam. Oamenii de acolo sunt mai bine ancorati in aceste realitati.
La noi, economia nu era chiar o stiinta pana in ’90. In perioada de tranzitie, am avut parte de tot felul de suisuri si coborasuri abrupte. Aceste volatilitati au facut ca oamenii sa nu perceapa corect fenomenul economic.
Cum e sa conduci economia unei tari?
A. D.: A conduce o economie e ca si cum ai conduce propria casa. Cand luam salariul, gandim pe ce il dam.
Stiu romanii sa gestioneze banii? Suntem chibzuiti?
A. D.: Nu cred. Sunt multe elemente care influenteaza comportamentul chibzuit si econom. In primul rand, nivelul veniturilor pe care un om le are. Cand veniturile sunt mici, nu ramane de economisit ceva.
Perioadele lungi de inflatie nu duc la comportament de economisire, oamenii cumpara repede ceva, ca maine banii nu mai au valoare. Hiperinflatia nu ajuta economia si chibzuinta.
In Romania, am mai cunoscut si inflatia moderata, dar cu boom imobiliar si acces usor la credite. Cand cu aceeasi bani te duceai inainte sa cumperi repede ceva, in anii 2000, oamenii au inteles ca pot lua credit, ca sa ia bunuri complexe. O casa, a doua casa, o masina.
Romanii de conditie medie au inceput sa aiba apetit speculativ imobiliar. Ca sa revenim, asadar, comportamentul de economisire e dat de contextul economic.
La popoarele nordice, cetatenii au un comportament clar de economisire, si asta se datoreaza regulilor, societatii lor mai asezate.
Trebuie sa strangi un anumit procent din valoarea unei case. Ai nevoie de anumite buffere de sanatate, pensie… Acolo e stimulata economisirea, prin regulile impuse de stat, reguli de lunga durata. Acest comportament nu se creeaza peste noapte.
Dar se poate educa?
A. D.: Desigur! O fosta colega de la Banca Nationala, doamna Ligia Golosoiu, are un proiect de educatie financiara la prichindei, in scoli. Este implementat deja. Are scoli-pilot, organizeaza olimpiade etc., toate cu sprijinul Bancii Nationale.
Ce mai trebuie sa invete oamenii?
A. D.: Oamenii ar trebui sa invete lucruri simple legate de credite. Sa intelegi cateva riscuri: riscul de dobanda, riscul valutar.
Trebuie sa avem cunostinte economice ca sa ne dramuim mai bine banii. Fiecare leu il castigam o data si il cheltuim o data. Ideea e sa-l cheltuim cat mai bine.
Economia, educatia economica nu se fac peste noapte, trebuie sa avem rabdare, sa ne preocupe.Romanii mai vin si cu un bagaj precar de cunostinte de acasa, de la parinti.
Economia noi o invatam acum, din mers, pe propria piele. Copiii nostri sunt mai expusi la altfel de realitati, ei stiu ce inseamna credit, rate etc. Cand se fac mari vor sti sa ceara sfatul unui consilier financiar.
Cum e lumea financiara din perspectiva unei femei? Misogina, dura?
A. D.: E dominata de barbati, clar, dar nu as spune ca e dura pentru o femeie. Oamenii sunt la fel, indiferent de sex. In general, femeile au disponibilitati si resurse extraordinare.
Sunt mame, sotii, gestioneaza banii familiei. Mereu au in minte si faptul ca trebuie sa ia ceva de imbracat copilului, sa fie macar o salata in frigider, etc.
Noi, femeile, avem capacitatea asta de gandire la 360 de grade. Multitasking. Si cred ca traim vremuri in care o femeie munceste mai mult pentru a demonstra.
Erorile barbatilor sunt mai usor trecute cu vederea decat ale femeilor. Cand o femeie spune o prostie lumea zice ca e normal, e femeie… Pentru un barbat, se zice ca „e ceva de moment“. Dar am progresat, indiscutabil! Acum cateva zeci de ani, rolul femeilor era mult mai mic…
Exista inegalitati notabile la plata, femei-barbati?
A. D.: Femeile au acces mai greu la functii de top, unde banii sunt mai multi, nu e ceva specific Romaniei. FMI are o politica de crestere a numarului de femei in middle management si top management.
Accesul inegal la functii inalte este o problema in toata lumea. Eu nu sunt musai o feminista, dar cred ca femeile pot oferi mai mult, exista studii care arata ca suntem mai putin inclinate spre coruptie, mai responsabile.
Proiectele de mic antreprenoriat functioneaza mai bine in mediul feminin, tocmai pentru ca suntem mai morale, avem responsabilitatea extinsa a parintilor, a copiilor, a socrilor.
De ce ati ales o cariera in finante?
A. D.: Eu am avut mai multe optiuni in adolescenta. Am vrut sa fiu regizor, medic, avocat, geograf. Dar, cumva, in perioada ultimilor ani de liceu, am ajuns sa ma indrept catre economie.
Am intrat la Finante Banci si, in facultate, prin anul III, m-am pasionat de politica monetara. Dupa facultate, am cautat un post la Banca Nationala, am luat concursul si am ajuns economist debutant in ’96. Eram tare incantata! Pentru un tanar, e ceva minunat sa incepi asa!
Am facut politica monetara si am avut ocazia sa ajung la macroeconomie. Am inceput sa vad economia din mai multe unghiuri, am fost la cursuri de lunga durata intre ’97 si 2000. Toate de macroeconomie.
Era mai putin studiata la inceputul anilor ’90. Dar macroeconomia, politica bugetara, fiscala sunt elementele de baza pentru un economist FMI, functia pe care am avut-o dupa Banca Nationala. Am aceasta activitate in finante si macroeonomie si programe economice.
Anca Paliu Dragu este Ministru de Finante in Guvernul Ciolos. A lucrat la Directoratul General de Economie si Finante al Comisiei Europene. A lucrat la biroul local al FMI si la Banca Nationala a Romaniei. A fost recrutata, din 2013, de Comisia Europeana. Timp de 11 ani, Anca Dragu a lucrat la biroul de la Bucuresti al FMI (2001-2013). Intre 1996-2001, a fost economist in cadrul Bancii Nationale.
A consemnat Iuliana Alexa
Foto: shutterstock.com
