Catherine Zeta Jones: Invat sa ma accept
Catherine Zeta Jones este o prezenta discreta. Nu prea pozeaza, nu da interviuri. Dar, intr-o rara ocazie de deschidere, Catherine a povestit multe: momentul nuntii sale, nasterea copiilor, ce inseamna viata de cuplu, secretele prin care reuseste sa stabileasca un echilibru intre munca si familie, castigarea Oscarului…
Are o casnicie prea putin conventionala, daca te gandesti ca intre ea si sotul ei, actorul Michael Douglas, sunt vreo 25 de ani diferenta. Pe vremuri, imediat dupa nunta, intrebata despre acest lucru, Catherine a declarat ca nu o intereseaza barbatii de varsta ei. Sa fi fost acesta semnul unei maturitati inainte de vreme? Posibil. Pe frumoasa galeza care entuziasma publicul in anii ’90 au maturizat-o incercarile de a-si construi o cariera la Hollywood.
O convingere nestramutata ca munca o va duce, in final, acolo, unde viseaza, o familie care i-a imprimat valori conservatoare si un soi de detasare fata de lumea glamouroasa a Americii au facut-o sa se poata bucura de succes fara a fi obsedata de el. Si astfel, sa isi construiasca o familie minunata alaturi de cel pe care il considera jumatatea ei si care o… idolatrizeaza.
Dupa Oscarul pentru Chicago, Catherine a inceput sa turneze mai rar si s-a ocupat mai mult de familie si de golf. Are aceeasi aristocratica detasare, imbogatita de experienta femeii mature si implinite, si vorbeste putin despre ea insasi. Dar o face calculat, cu grija pentru exactitate si adevar. Si din interviurile sale (rare) transpare valoarea suprema pe care a construit-o: familia.
Psychologies: Cand va ganditi la nunta, care sunt amintirile care va revin mereu in minte?
Catherine Zeta Jones: Imi aduc aminte cum mergeam spre altar si ma uitam spre el, si nu stiam daca imi vine sa plang sau sa izbucnesc in ras. Curtis Hanson (regizor, n.n.) m-a surprins chicotind. Nu puteam sa ma abtin sa nu zambesc in momentul verighetelor… Apoi, imediat dupa ce invitatii au inceput sa danseze si dupa ce mancarea a fost pregatita, alergam in toate partile spunand: „Aveti grija sa nu se raceasca friptura de miel, aveti grija sa nu se raceascaaaa“, desi toti se distrau de minune.
Ce amanunte va amuza cel mai mult?
Imi aduc aminte totul, desigur. Nunta e unul dintre cele mai intense momente din viata unei femei. Eu imi amintesc totul mai ales pentru ca era una dintre fricile mele. Ma gandeam ca o sa ma trezesc dimineata, o sa ma uit la Michael si o sa il intreb: „Ne-am casatorit ieri?“. Totusi, imi amintesc totul pentru ca a fost o noapte minunata.
Va ajuta faptul ca aveti un sot care lucreaza in aceeasi breasla?
Cu siguranta, el este unul dintre cei mai importanti agenti pe care ii am. Michael mereu ma promoveaza peste tot. Este atat de mandru de mine…
Dar ce face? Le spune persoanelor care conteaza: „Ce-ai zice de Catherine pentru jobul acesta?“.
Nu, nicidecum! Cateodata, in gluma, imi spune: „Sunt asa de lingusitor, nici eu nu ma mai suport“. Si incepe sa ma laude, devine atunci cel mai important agent al meu.
Michael a mai fost casatorit inainte. Cum este el ca sot?
Da, a mai fost, si asta ne ajuta sa avem o relatie frumoasa. Nu suntem doi actori care tanjesc dupa aceeasi atentie, nu suntem nici genul de actori care sa se uite la cat castiga si sa isi spuna „de ce esti tu oare mai bine cotat pe piata decat mine?” sau care sa astepte ca telefonul sa sune – cum se mai intampla in cazul altor cupluri de actori.
Au fost niste ani, atunci cand s-a nascut primul lui fiu, in care el a luptat pentru cariera sa, a stabilit legaturi importante, a jucat in filme cunoscute si a devenit actorul care este azi. Viata lui Michael de acum este cu totul diferita. Are de unde sa aleaga, are o alta energie, este mult mai multumit de ceea ce traieste, are o alta viziune asupra vietii, care nu se reduce nicidecum la cea mai buna oferta financiara.
Spuneti-mi cate ceva si despre cariera. E greu sa fii mama si star de cinema in acelasi timp?
Oricat de mult mi-ar placea cariera mea, si imi place enorm ceea ce fac, prioritatile mele s-au schimbat. Familia este foarte importanta pentru mine si as face orice pentru a o proteja si a fi alaturi de ea, dar, cu siguranta, stiu ca nu pot sa nu lucrez sau sa stau degeaba pentru a fi o mama casnica. Ca sa le impac pe amandoua, cred ca va trebui sa invat sa ma organizez mai bine.