Charlize Theron: Am depasit o trauma serioasa
E facuta din aliajul: frumusete, inteligenta, talent. Dincolo de zambetul seducator, Charlize Theron poarta cu ea o poveste dramatica. A extras de acolo forta de a transforma un posibil cosmar intr-un destin de exceptie.
Cum la Hollywood starletele intra si ies de la dezintoxicare, exista o nevoie reala de modele pentru adolescentele din ziua de azi. Si cine sa fie aceea daca nu Charlize Theron? Cu frumusetea ei clasica, fara cusur, cu Oscarul obtinut pentru un rol pe care nu multe dintre celelalte actrite s-ar incumeta sa-l faca, Charlize este, la cei 32 de ani, un superstar. Dar, dincolo de fabuloasa imagine publica, Charlize este o femeie cu o trauma. Ea are o poveste zguduitoare. Despre viata ei vorbeste putin si aceasta tacere ii sporeste aura de mister.
Aceasta tragedie de familie a avut loc intr-o comunitate de fermieri din Africa de Sud, pe 21 iunie 1991. In acea noapte Charles Theron, proprietarul unei firme de constructii, era beat, violent, si ameninta sa-si impuste sotia, pe Gerda, si pe fiica lor de 15 ani, Charlize. Mama fetei il va ucide aparand-o. Dupa o ancheta care a durat doi ani, judecatorii au stabilit ca femeia a fost in legitima aparare, iar mama actritei nu a fost acuzata niciodata.
„Incerci sa faci pace cu cat mai multe lucruri din ce ti s-a intamplat“
Cum te-ai impacat cu propria copilarie?
Charlize Theron: „Toti trecem prin dureri care marcheaza o familie. Uneori ramanem blocati in dramele din tinerete si traim in intuneric. Eu as vrea ca toate femeile sa stie ca, indiferent de situatie, avem puterea de a schimba lucrurile. Nu cred ca poti trece prin ce am trecut eu si sa mergi mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Dar incerci sa mergi mai departe. Acum, cand ma uit in urma, nu cred ca am avut eu cea mai neagra copilarie.
Cred, dimpotriva, ca am avut o copilarie grozava. Eu sunt singurul copil a doi localnici afrikaans (minoritate de origine europeana din Africa de Sud, n.n.). Mama mea e de origine germana iar tata era de origine franceza. Am fost botezata cu prenumele tatalui meu. Mama mi-a adaugat un „z“ ca sa fie mai feminin. Mama a facut tot ce a putut ca sa ma protejeze de faptul ca tata era alcoolic si era violent. Ba chiar m-a trimis la o scoala la Johannesburg, departe de casa. Pentru ca alcoolismul conduce la chestii ingrozitoare.”
Cum a fost adolescenta ta?
Am intrerupt scoala si am plecat la Milano sa devin balerina. Am dansat in „Lacul lebedelor” si in „Spargatorul de nuci” prin toata Europa pana cand mama m-a convins sa incerc sa ma alatur trupei Joffrey Ballet din New York. Dar un accident la genunchi a pus capat viselor mele de dansatoare profesionista. Definitiv.
Cum ai depasit trauma?
Incerci sa faci pace cu cat de multe lucruri poti, din tot ce ti s-a intamplat. Nu te vindeci niciodata complet. Cred ca oricine s-a gasit vreodata in situatia de a-i fi fost amenintata viata e marcat de trauma aceea. Nu scapi de acea intamplare. E ca un tatuaj. Pentru o lunga perioada de timp m-am simtit vinovata ca mi-am vazut mai departe de viata mea. Cumva, am simtit ca trebuie sa platesc un anumit pret pentru ca a fost ceva foarte grav, ceea ce mi s-a intamplat mie. Apoi… mergi mai departe. Pentru ca ai crescut si ai invatat ceva din toate astea. Eu am depasit o trauma serioasa.
Vedetele de pe coperta revistei PSYCHOLOGIES:
