Creierul independent – de David Servan-Schreiber
A adopta o pozitie neconformista cere un curaj mai mare decat teama de a fi respinsi de catre cei din grup.
Intr-un experiment din anii ’50, i s-a cerut unui grup de studenti sa compare lungimea unor linii trasate pe o foaie de hartie si sa indice care sunt mai scurte. O sarcina pe care un copil de cinci ani ar indeplini-o repede. Dar inainte de a se decide, li s-a prezentat raspunsul a sapte dintre colegii lor.
In anumite situatii, grupul dadea deliberat un raspuns unanim, dar fals… Spre stupoarea cercetatorilor, trei sferturi dintre subiecti alegeau cel putin o data varianta data de grup, cu toate ca era, in mod evident, gresita. Si jumatate din timp, un subiect din patru se supunea falsului consens.
Doctorul Solomon Asch a murit in 1996 si a incercat toata viata sa gaseasca cea mai buna explicatie pentru alegerile gresite ale oamenilor datorate opiniei grupului. Tot in SUA, s-a studiat ce se intampla in creier in momentul in care omul decide sa procedeze dupa cum „fac toti”. Cand persoana tomografiata afla ca un grup a ales in unanimitate, insasi perceptia obiectului pus in discutie e modificata!
Activitatea ariilor senzoriale care masoara, judeca, evalueaza obiectele exterioare este modificata de judecata grupului. Chiar daca acesta se insala. Totul se petrece ca si cum subiectul nu ar mai vedea realitatea asa cum este ea, ci realitatea modificata de opinia celorlalti. Linia despre care grupul spunea ca este mai lunga era vazuta de fiecare subiect, de asemenea, mai lunga! Iar cand, in locul acestui plat conformism, subiectul lua hotararea de a avea o opinie diferita, i se activa regiunea temerii. Ca si cum ar fi stiut ca este periculos sa afirmi evidenta sau sa clamezi adevarul in fata unui grup care sustine contrariul.
Noi nu controlam total ceea ce percepem. „Hainele cele noi ale imparatului” vor exista in mintea celui care „le vede” atat timp cat toata lumea pretinde ca le vede. Daca este atat de usor pentru un grup sa deformeze judecata unui individ chiar in locul in care ea se formeaza, in creier, atunci fiecare trebuie sa fie supervigilent. Pentru a fi descoperit si aparat un „adevar” care sa existe dincolo de orice conformism, e nevoie de judecata unui individ cu un curaj mai puternic decat teama de a fi respins: Galilei, Luther, Darwin, Freud, Einstein sau Martin Luther King.
Descoperirile sau optiunile lor s-au realizat, in epoca, impotriva curentului majoritar. Astazi, chiar fara a incerca sa schimbam lumea, avem nevoie de acelasi curaj si de aceeasi integritate pentru a avea o viata mai bogata. Cum altfel sa evitam modelele impuse de o societate de consum sau relatiile superficiale care abunda in jurul nostru?
Cronicar foarte citit al revistei « Psychologies » inca de la lansarea acesteia, David Servan Schreiber este fiul lui Jean Jaques Servan Screiber, politician si jurnalist francez. Astazi, scriitorul si doctorul David Servan Schreiber este profesor de psihiatrie la University of Pittsburgh School of Medicine. De asemenea, este lector la Facultatea de Medicina Lyon I. David Servan Schreiber este co-fondator al Centrului de Medicina Integrativa de la University of Pittsburgh Medical Center. In 2002 a primit Premiul pentru cariera exceptuionala in psihiatrie al Pennsylvania Psychiatric Society. Intre cartile pe care David Servan Schreiber le-a scris se numara “Vindeca depresia fara psihanaliza sau medicamente” tradusa si in romaneste la Elena Francisc Publishing. Cartile lui cunosc un succes imediat la scara internationala pentur ca ele descriu metode de vindecare accesibile oricui, noninvazive si care respecta dreptul omului la vindecare prin puterea proprie.