Definitii pentru minte si suflet – de Sorin Lavric
Definitia paternitatii
Biologic vorbind, paternitatea este un instinct pe care barbatii de rasa alba l-au pierdut in cea mai mare parte. Lipsa aceaasta e compensata de aparitia unui alt fel de paternitate, cea culturala. Te simti mai implinit daca iti pui numele pe o creatie culturala decit pe actul de nastere al unui copil.
Cauza aceste substitutii tine de declinul general prin care trece psihologia colectiva a Europei. Asa se face ca pierderea nevoii de paternitate este simptomul prevestitor al extinctiei treptate a acestei rase.
Definitia nevoii de spiritual
Omul e o fiinta cu instinct ierarhic. Nazuieste sa urce cit mai sus pe scara sociala, innobilindu-se cit mai mult. In aceasta universala nazuinta ierahica, oamenii isi dau seama cu timpul ca nu se simt cu adevarat impliniti decit in masura in care victoriile lor sunt urmarea directa a chinului lor.
Cu alte cuvinte, ei stiu ca nu te poti implini decit prin izbinzile dobindite prin efort propriu, in vreme ce trimfurile facile, care iti cad din cer, te magulesc, te bucura, dar nu te implinesc. Ele iti pot hrani vanitatea, dar nu-ti dau gustul demnitatii ierahice.
Drama este ca, oricit ar urca pe scara ierarhica, un om nu-si este indeajuns siesi. Mereu va avea nevoie sa simta ecourile unei alte fiinte, fie sub forma prezentei fizice, fie sub forma reactiilor pe care le primeste de la departare. Constiinta aceasta duce mai devreme sau mai tirziu la nevoia elementului spiritual. Prin urmare, cind simtim ca nu suntem intregi si ca ne lipseste ceva, oricite triumfuri omenesti am avea pe scara sociala, atunci gindul ni se va indrepta catre instanta spirituala. Incepem sa avem nevoie de spiritual in momentul cind realizam cit de precara si incompleta ne e fiinta.
Spiritualul e ultima treapta la care ajunge un om in virtutea instinctului ierahic.
Definitia prieteniei
Prietenia este o intilnire fericita intre oameni a caror natura asemanatoare le asigura o afinitate psihica. Cine se aseamana se aduna, aceasta e legea prieteniei. In iubire e de-a-ndoaselea. Numai cei ce nu se aseamana se pot iubi cu adevarat.
Prietenia cere armonie cordiala, iubirea cere tensiune de tip beligerant. Cine vrea pace o gaseste in amicitii durabile, dar nu in iubiri. Dar si una si alta sunt supuse uzurii sufletesti, ceea ce nu insemna ca nu poti avea parte de prietenii viagere sau de iubiri durabile. Ca ele sa treaca proba timpului trebuie ca cei doi sa fie legati printr-o instanta simbolica ce ii depaseste.
Exact ca in cazul iubirii, prietenia adevarata cere un ideal sau o instanta suprapersonala: tara, Dumnezeu, limba materna. Atita doar ca temperamentul si sexul trebuie sa fie identice.
Sorin Lavric
