Furie mortala – de David Servan Schreiber
Paul se grabeste intotdeauna. Vorbeste foarte mult si repede, iar rabdarea nu prea il caracterizeaza. Este genul multi tasking, face in acelasi timp o multime de lucruri, parca este sub cronometru sau urmarit de cineva. Cateva ore din viata lui par a fi desprinse dintr-un film de actiune. Vrea sa-si „optimizeze“ timpul, spune el. Si ce detesta cel mai mult? Evident, sa astepte. Fie ca asteapta la coada, un raspuns din partea unui client, sa vina autobuzul. Orice. Iar rabdarea lui nu este flexibila daca vorbim de familie sau prieteni. Toata lumea primeste acelasi tratament.
Enervarea sa este pur si simplu palpabila pentru toti cei care il inconjoara. Paul are o personalitate de „tip A“ pur. Tipul de personalitate pe care il asociem unui risc mai ridicat de hipertensiune si infarct. Totusi, acum, sentimentul de lipsa de timp nu pare sa mai fie principalul factor de risc. In orice caz nu singurul. Sa dai dovada de ostilitate, de cinism si de neincredere – comportamente adesea observate la cei de tipul A – ar fi inca si mai periculos.
Astfel, atunci cand Paul mormaie injurii la adresa „mosului“ care se misca incet la casa de marcat a supermarket-ului, isi pedepseste inima si risca sa fisureze depunerile de grasime de pe peretele arterelor sale. Nu vrea sa inteleaga faptul ca batranul nu are nicio vina, ca nu mai este sprinten ca in tinerete. Si nici sa se calmeze. Atunci cand ii spune sotiei: „Daca suna fratele tau, inseamna ca are nevoie de ceva! Nu vrea sa te intrebe ce mai faci!“, este momentul in care atenueaza eficacitatea celulelor imunitare responsabile de eliminarea tumorilor canceroase in formare.
Intr-o revista ce analiza patruzeci si cinci de studii, indivizii cei mai agresivi prezentau un risc de moarte prematura superior cu 42% fata de cei care se enervau mai putin. Erau evaluate toate cauzele mortalitatii, atat bolile de inima, cat si cancerul. Intr-un alt studiu, cei mai ostili si mai agresivi studenti de la Medicina aveau de cinci ori mai multe sanse sa sufere un infarct in urmatorii patruzeci de ani decat cei care erau nonsalanti.
Daca ostilitatea este un factor de risc mai important decat colesterolul sau hipertensiunea, medicilor nu le place sa discute aceasta problema. La fel ca in privinta nutritiei si tigarilor. Cum sa faci sa se schimbe o persoana la care ostilitatea si neincrederea se afla in centrul personalitatii sale? Nu este totusi imposibil.
Dupa experienta mea, una dintre abordarile cele mai eficace este terapia de grup. Punand fiecare individ in contact cu durerea celorlalti, dar si cu adevarul, teama, fragilitatea si, in final, nobletea lor, aceasta constituie o remarcabila educatie umanista. Este unul dintre rarele locuri in care mastile cad. Si, atunci cand celalalt este fara masca, iti este aproape imposibil sa-l urasti. Nici macar sa-l dispretuiesti.
Un studiu american a demonstrat ca o scurta terapie de grup, vizand in special comportamentele de tip A, ar reduce cu 50% riscul de moarte in primii cinci ani dupa un infarct. Niciun medicament nu poate sa se laude cu aceeasi eficacitate. In acest caz, daca, in ambuteiaje sau stand la coada la posta, simti ca te enervezi prea repede, de ce sa nu lucrezi putin asupra acestei furii inainte ca ea sa-si termine munca mortala asupra ta?!
