Intre dorinta si placere – de David Servan-Schreiber
Sub efectul dorintei, privirea e concentrata, corpul tensionat si asteptarea dureroasa. Sub efectul placerii, muschii se relaxeaza, corpul se abandoneaza, timpul se dilueaza.
Desi aceste stari sunt destul de diferite, noi ni le imaginam deseori in tandem. Cu toate astea, anumiti cercetatori in neurostiinte sugereaza ca mecanismele nu ar fi deloc aceleasi. Iar ideea le-a venit studiind comportamentul paradoxal al toxicomanilor.
Prima doza de cocaina sau heroina produce un val de placere intensa. Dar aceasta prima experienta nu se mai produce aproape niciodata. Totusi, dorinta pentru drog continua sa creasca odata cu consumul… De ce? Dorinta depinde de dopamina, transmitatorul chimic din creier care este carburantul actiunii: afluxul de dopamina induce o stare de activare a corpului si a spiritului care pregateste pentru actiune.
Ca si sub efectul cocainei, aceasta eliberare de dopamina procura o senzatie de energie si forta ce permite impunerea in fata celorlati si obtinerea acestor „obiecte ale dorintei“, fie ca e vorba de mancare, de arme sau de partenerul sexual dorit. Neuronii raspunzatori de placere ar depinde de endorfine. Aceste mici molecule secretate de creier, al caror efect se aseamana cu cel al opiumului, induc o stare de calm si plenitudine, un sentiment de satisfactie… din care dorinta este absenta.
Ceea ce complica totul este bulversarea echilibrului intre cele doua sisteme prin stimularea artificiala. Drogul, pornografia, tigara sau un gust foarte placut cum este cel al inghetatei scurtcircuiteaza practic armonia dintre dorinta si placere. Rezultatul: prima creste, iar a doua scade. Se creeaza o falie din care poate rasari comportamentul abuziv, de la cel mai anodin pana la cel mai grav.
De secole, religia budista insista asupra armoniei intre dorinta si multumire, a se citi satisfacerea dorintei. Atunci cand are ca obiect ceva ce se poate obtine in chip realist si acel ceva exista intr-o doza rezonabila, dorinta devine o sursa de energie, si nu o distractie nociva. De aici se naste si armonia stabilita in timpul meditatiei cu ajutorul respiratiei. Mecanismul acestei tehnici stimuleaza dorinta pentru urmatoarea inspiratie si placerea realizarii ei. Atata timp cat suntem in viata aceasta placere este la indemana noastra.
Se intampla ca in yoga tantrica, in care armonia dorintei sexuale se atinge prin placerea realizata in cuplu, odata cu celalalt si impreuna cu el. Nici o legatura cu patima Cocosatului de la Notre Dame pentru frumoasa Esmeralda, obiect interzis al dorintei, care il consuma.
Echilibrul dintre dorinta si placere ramane una dintre cele mai importante chei ale echilibrului emotional. Stiintele care studiaza creierul doar au clarificat putin mecanismele..
Cronicar foarte citit al revistei « Psychologies » inca de la lansarea acesteia, David Servan Schreiber este fiul lui Jean Jaques Servan Screiber, politician si jurnalist francez. Astazi, scriitorul si doctorul David Servan Schreiber este profesor de psihiatrie la University of Pittsburgh School of Medicine. De asemenea, este lector la Facultatea de Medicina Lyon I. David Servan Schreiber este co-fondator al Centrului de Medicina Integrativa de la University of Pittsburgh Medical Center. In 2002 a primit Premiul pentru cariera exceptuionala in psihiatrie al Pennsylvania Psychiatric Society. Intre cartile pe care David Servan Schreiber le-a scris se numara “Vindeca depresia fara psihanaliza sau medicamente” tradusa si in romaneste la Elena Francisc Publishing. Cartile lui cunosc un succes imediat la scara internationala pentur ca ele descriu metode de vindecare accesibile oricui, noninvazive si care respecta dreptul omului la vindecare prin puterea proprie.