Eva Longoria: Nu traiesc prin comparatie

Cum reusiti, dvs. si sotul dvs., Tony Parker, sa ramaneti impreuna in timp ce multe alte celebritati se despart?
Relatia voastra e intotdeauna in centrul atentiei. Cum este pentru dvs. acest lucru?
S-a ajuns atat de departe?
Ar trebui sa acuzati revistele care ii platesc pe acestia.
Cum a fost copilaria dumnea­voastra?
Si totusi sunteti mai mult decat simpatica si populara…
Ce credeti despre Gabrielle Solis?
Sunteti considerata una dintre cele mai frumoase femei. Care este secretul frumusetii?
Ati fost votata in topul primelor 10 femei din lume, conform revistei FHM. Le dati dreptate?
„Maxim” a spus ca sunteti femeia numarul 1 in lume. Trebuie ca v-a atras atentia.
Cand va vedeti in topurile din reviste pentru barbati, va uitati cine e deasupra in top?
Ce inseamna asta?
Mai sunt si alte reviste in afara de „Maxim” care va plac?
Sunteti de acord ca unele titluri din tabloide sunt atat de exage­rate incat devin comice?
Ati tunde vreodata iarba, in lenjerie intima, in viata reala, asa cum faceti in Neveste disperate?
Ati urcat scara celebritatii in stilul vechi. A contat acest lucru in gestionarea succesului?
Biografie

Este simpatica, mai putin pacatoasa decat in serialul care a consacrat-o, e maritata cu un tip mai tanar si se declara nevasta prin vocatie. Eva Longoria e sexy prin naturalete. Fara mistere si adancimi psihologice insondabile, e placuta pentru ca e accesibila si calda.

E va Longoria. Miniona cu picioarele nervoase ajunsa celebra in rol de papusica adulterina si nevro­zata. Tipic americana ca fizionomie si temperament. Dar nu e chiar asa. Desi succesul nu e neaparat egal cu profunzimile de gandire, nu e nici departe de ele.

Pana la urma, succesul e un balet inteligent intre ceea ce ti se intampla si ceea ce stii sa iei de la viata. Iar Eva cea micuta si nazdravana a avut fler. Azi e o femeie matura si admirata, dar nu numai pentru frumusetea ei fizica accesibila si calda, ci si pentru replica rapida si umorul sanatos. E genul de nevasta la care aspira orice barbat iesit din adolescenta (nu ca adolescentii i-ar fi straini). Cateva mostre de umor si intelepciune soft, in interviul ce urmeaza.

Cum reusiti, dvs. si sotul dvs., Tony Parker, sa ramaneti impreuna in timp ce multe alte celebritati se despart?
–  Din fericire, acum nu facem niciun efort chinuit in aceasta directie. Relatia noa­stra a venit natural, foarte simplu si a evoluat astfel. Ne plac aceleasi lucruri, suntem la fel de stresati de paparazzii (si astfel, suntem solidari…). Suntem un cuplu obisnuit, poate mai cunoscut sau mai bogat decat altele, dar, zau, nu avem nici trei urechi si nici doua creiere fiecare.

Si avem cam aceleasi limite. Si mai suntem si egal de sensibili. Cred ca una dintre cele mai mari greseli pe care le puteti face este sa considerati diferite relatiile celebritatilor fata de alte relatii, intre oamenii obisnuiti. Indiferent daca se desfasoara intre doi doctori, un avocat si secretara lui, toate iubirile sau casniciile sunt la fel de grele.

Trebuie sa depui efort si sa fii sigur ca acea relatie este potrivita pentru tine. Pana la urma, daca o relatie merita, va merge. Intotdeauna poti face ca o relatie sa mearga daca merita. Acesta a fost principiul de la care am plecat si eu, si Tony atunci cand am decis sa ne casatorim. Tony e foarte matur pentru varsta lui biologica, nu simt ca sunt mai in varsta. Stiu ca ma veti intreba care e treaba cu femeile mai in varsta care isi iau parteneri tineri, dar va pot spune ca este o falsa problema.

Relatia voastra e intotdeauna in centrul atentiei. Cum este pentru dvs. acest lucru?
–  Ne-a scapat mult de sub control. Este un exces mare de fotografi. Nu cred ca cineva dintre cei care citesc revistele de scandal in care ne vad pe noi si-ar dori vreodata sa fie in locul nostru atunci cand iesim in oras ca sa fim numai noi doi si ne trezim cu o turma de fotografi infometati.

Nu ma deranjeaza sa fac fotografii pe covorul rosu. Acolo este locul potrivit pentru a face fotografii, atunci cand se doreste de catre o noua publicatie. Dar cand ii vad catarandu-se in copaci, in fata casei mele, ca sa fotografieze in interior, este destul de enervant. Chiar cred ca trebuie sa li se puna limite.

S-a ajuns atat de departe?
–  Da. In weekendul de Ziua Muncii, eu si Tony stateam afara si, cand ne-am uitat in sus, am vazut un fotograf in copac, uitandu-se la noi. Oare ce credea ca poate sa obtina? Chiar nu inteleg. Cu aceia de pe strazi nu am absolut nimic, sunt intotdeauna in jurul meu, dar nu ii simt cu adevarat intrusi. Stau departe, isi fac fotografiile si pleaca acasa. Dar cand ajung sa apeleze la astfel de metode extreme, sa se urce in copaci ca sa isi obtina scopurile… Am avut cateva momente infricosatoare.

Ar trebui sa acuzati revistele care ii platesc pe acestia.
–  Oamenii sunt dependenti de barfe mondene. Nu am inteles niciodata de ce ii intereseaza in asa de mare masura cu cine se culca o femeie celebra sau de ce si-a luat un amant mai tanar, sau unde si-a lasat copila… Oamenii au acest interes din vremea cand eram cu totii maimute, probabil.

Dar mie imi place sa cred ca oamenii au evoluat de la acel nivel. Revistele de scandal insa ii aduc acolo, iar si iar. Le cultiva gustul pentru scandal. Revistele isi doresc sa se intample lucruri rele. Si, sigur, ele se intampla daca vrei musai.