Now Reading
Interviul de 5 zile. Ileana Badiu despre tăcere, vulnerabilitate și putere

Interviul de 5 zile. Ileana Badiu despre tăcere, vulnerabilitate și putere

Avatar photo

Tăcerea nu e întotdeauna de aur, dar adevărul spus la timp face minuni

Ce se întâmplă când o femeie care a trăit viața, nu doar a bifat etape, vorbește despre autenticitate, riscuri și vocea interioară? Se întâmplă un interviu fără filtru Instagram, fără zahăr adăugat și, mai ales, fără sfaturi prefabricate care sună bine, dar nu se aplică nimănui.

Ileana Badiu – antreprenoare, om de comunicare, dar mai ales femeia care a decis să nu mai piardă timp cu „ce trebuie” și să facă doar „ce contează” – a trecut prin „Interviul de 5 zile”.

Ce este acest interviu ciudat? Un interviu care se desfășoară pe parcursul a cinci zile, prin mesaje vocale. Fără timp de editat și retușat. Răspunsuri directe, spontane, așa cum trebuie să fie o conversație reală.

De-a lungul acestor zile, am vorbit despre ce înseamnă să-ți dai măștile jos (măcar în fața oglinzii), despre riscuri care vin la pachet cu insomnii, dar și despre de ce tăcerea nu e întotdeauna de aur (dar nici bălăcirea în zgomot inutil nu e vreo soluție).

Dacă ai tendința să crezi că vulnerabilitatea e o slăbiciune, dacă te temi să-ți asculți vocea interioară sau dacă ai fost vreodată întrebată „de ce nu poți să taci?” – acest interviu e pentru tine.

Ziua 1: Dimineața când te privești în oglindă – ritual sau realitate?

Dacă ai transforma lecțiile învățate în viața ta într-un ritual zilnic pentru femeile care îți citesc cartea, care ar fi acelea și de ce?

Ileana Badiu: Lecțiile pe care le-aș da, sau le-aș aplica, sau le-aș spune altora că ar trebui să le aplice zilnic țin tot de felul în care te raportezi la tine însăți. Ritualul principal este ca dimineața, în oglindă, în fața ta, atunci când ești tu cu tine, să dai orice fel de mască jos, să știi cât poți, cine ești, care sunt limitele tale, ce te face fericit, ce te face trist și să stai cumva în adevăr cu tine însăți. Măcar acolo, în intimitatea ta.

Asta mi se pare o regulă esențială, mai mult decât un ritual. Nici nu știu dacă vorbesc despre o igienă neapărat, cât despre o regulă de viață ca să nu-ți lovești sau să nu îți maltratezi sufletul. A fost un proces lung până am ajuns aici, pentru că, da, au fost momente în care chiar și în intimitate mi-a fost greu să-mi dau măștile jos. Uneori, e mai simplu să trăiești conform unor așteptări, dar am înțeles că, pe termen lung, asta îți face mai mult rău decât bine. Așa că acum, dimineața, în fața oglinzii, eu cu mine, nu abdic niciodată de la lucrurile care sunt esențiale pentru mine.

Ziua 2: Când inima dictează și logica protestează

Care a fost cel mai mare risc pe care l-ai luat în viață și cum a schimbat acel moment modul în care privești acum provocările?

Ileana Badiu: Cel mai mare risc? Sunt două.

Primul este cel sentimental. Mi-am dăruit inima integral soțului meu de azi, deși atunci când ne-am cunoscut și ne-am îndrăgostit, știam clar că planul lui să-și construiască viața în Germania. Eu nu voiam să plec. Cu toate astea, mi-am asumat riscul unei povești despre care la început credeam că nu va avea finalitatea pe care și-o doresc oamenii când se îndrăgostesc.

Și totuși, am mers cu inima înainte. Rezultatul? 11 ani de relație la distanță, dintre care 5 jumătate am fost și mamă. Greu? Da. Dar am știut că dacă e ceea ce trebuie, va merge. Am avut momente de îndoială, momente în care distanța părea insuportabilă, dar am învățat să am răbdare și să construiesc pas cu pas.

Al doilea risc a fost profesional. Aveam o poziție de conducere într-o agenție, dar am decis să plec fără niciun plan, într-un moment în care alții ar fi rămas pentru siguranță. Ba chiar echipa mea de 17 oameni a plecat odată cu mine. A fost un salt în necunoscut, dar un salt care m-a dus exact unde trebuia să fiu. Dacă nu aș fi luat această decizie, probabil aș fi rămas într-un confort fals, fără să evoluez.

Ziua 3: Dacă ți-ai putea trimite o scrisoare ție însăți din trecut

Ce ai include în acea scrisoare? Ce sfat ți-ai da?

Ileana Badiu: Mi-aș spune să fiu mai relaxată și să am încredere în procesul vieții. Tot ceea ce este autentic și în acord cu valorile tale se va alinia la momentul potrivit. Am fost mereu o persoană determinată, dar am realizat că există o diferență esențială între determinare și încăpățânare. Determinarea te duce înainte, pe când încăpățânarea te poate epuiza și frustra. Nu trebuie să forțez lucrurile, ci să am răbdare și să îmi ascult instinctul. Viața nu e un șir de lupte constante, iar momentele de respiro sunt la fel de importante ca cele de acțiune.

Respectul vine din curajul de a-ți susține adevărul, nu din conformism. Am învățat asta cu timpul. Am avut momente în care nu mi-am ascultat vocea interioară, am avut momente în care m-am îndoit de ea. Dar când am învățat să o ascult, viața mea s-a așezat altfel.

Vocea interioară nu urlă, dar nici nu greșește.

Ziua 4: Vulnerabilitatea – slăbiciune sau putere?

Cum ai reînvățat să îți asumi vulnerabilitatea în fața celor din jurul tău? Care a fost cel mai neplăcut și cel mai eliberator moment din acest proces?

Ileana Badiu: Pentru mine, vulnerabilitatea nu a fost niciodată o problemă. Am înțeles devreme că asumarea propriei vulnerabilități nu este un semn de slăbiciune, ci de putere. Nu mi-a fost greu să-mi exprim emoțiile, însă la început, am preferat să fac acest lucru doar în cercul meu restrâns. Cu timpul, am înțeles că a fi autentic și vulnerabil în fața celorlalți poate fi chiar o sursă de inspirație.

Cel mai neplăcut moment a fost atunci când vulnerabilitatea mea a fost interpretată greșit, ca o formă de slăbiciune. Există oameni care confundă sinceritatea cu fragilitatea și profită de asta. A fost o lecție dură, dar m-a învățat să aleg cu mai multă atenție cui îmi deschid sufletul.

Cel mai eliberator moment a fost atunci când am realizat că, în ciuda acestor riscuri, nu îmi doresc să trăiesc altfel. Nu vreau să îmi ascund vulnerabilitatea sub o mască de duritate. Vreau să fiu autentică, să îmi trăiesc emoțiile fără teama de judecată. Și am descoperit că oamenii care contează cu adevărat te respectă mai mult pentru asta.

Ziua 5: Când pisica portocalie te privește fix și îți cere adevărul

Dacă ar veni acum la tine pisica portocalie și te-ar privi în ochi, ce i-ai spune despre puterea de a nu tăcea și despre importanța de a-ți asculta vocea interioară?

Ileana Badiu: I-aș spune exact ceea ce îi spun și fiului meu: să nu accepte lucrurile pur și simplu, să aibă un punct de vedere și să lupte pentru ceea ce crede. De-a lungul vieții, am refuzat să tac doar pentru că ‘așa trebuie’. Am învățat că respectul celor din jur vine nu din conformism, ci din curajul de a-ți susține adevărul.

Vocea interioară este busola fiecăruia dintre noi. De multe ori, am ezitat să o ascult, pentru că nu aveam suficientă încredere în mine. Dar cu timpul, am realizat că singura cale autentică este aceea de a-ți urma intuiția, chiar și atunci când pare dificil.

Aș spune pisicii mele portocalii că a tăcea atunci când ai ceva important de spus este cel mai mare compromis pe care îl poți face cu tine însuți. Tăcerea nu aduce liniște dacă în interiorul tău este furtună. Ascultă-ți vocea, ai încredere în ea și nu lăsa pe nimeni să te convingă că adevărul tău nu contează. Pentru că el contează. Întotdeauna.

 

Într-o lume unde femeilor li se cere să fie „drăguțe”, „binevoitoare” și „să nu deranjeze”, Ileana Badiu vine cu un mesaj diferit: fii cine ești, asumă-ți adevărul, învață să pleci când trebuie și nu-ți cere scuze pentru vocea ta.

Tăcerea nu e întotdeauna de aur. Uneori, e doar frica de a spune ce contează cu adevărat. Tu ce ai de spus?

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top