Da & Nu este dansul dintre vulnerabilitate și forță
Psychologies: Cum este viața între Da și Nu?
Corina Danu: Aleg să văd viața între Da și Nu ca pe o simfonie a dualității vieții. Într-o singură silabă DA încapsulăm toate momentele de bucurie, de asentiment, de deschidere către lume. În acest DA, încurajăm noi oportunități și aducem o aură de optimism și speranță în spațiul nostru vital. DA este o invitație la vulnerabilitate, dar și la oportunitate. DA pentru mine reprezintă toate momentele în care am zis DA vieții, DA oportunităților, DA iubirii și DA împlinirii profesionale. E acel DA pe care l-am rostit cu toată ființa când am decis să îmbrățișez o nouă carieră, o nouă relație, o nouă viață.
NU, nu este nici pe departe un adversar al lui DA. Dimpotrivă, este un complement necesar. Cu peste 15 ani de experiență în lucrul cu oamenii, am ajuns la convingerea că a putea spune NU este un semn de sănătate emoțională. Este recunoașterea faptului că avem limite și că acestea trebuie respectate pentru a ne menține integritatea fizică și psihică. Uneori a spune NU este un act de autoconservare și înțelepciune. NU este acel gardian al limitelor mele, acel ecou al propriului discernământ care m-a ajutat să mă protejez, să îmi ascult intuiția și să înțeleg când un drum pe care am pornit nu este cel potrivit pentru mine. NU este vocea mea interioară care m-a condus spre autocunoaștere.
Cu toate acestea, alegând să spui doar DA ar putea duce la asumarea unor responsabilități prea mari și la epuizare emoțională, iar dependența excesivă de cuvântul NU poate crea bariere, ducând la oportunități ratate și izolare socială. A spune NU mereu ar putea fi perceput ca negativitate sau lipsă de cooperare, afectând relațiile interpersonale și chiar creșterea profesională. Găsirea unui echilibru între aceste două cuvinte puternice este crucială. Pe mine Terapia Cognitiv Comportamentală m-a ajutat să utilizez cu înțelepciune DA și NU. A ști când să deschizi uși și când să stabilești limite este o abilitate care poate influența semnificativ bunăstarea mintală.
Da & Nu este dansul dintre vulnerabilitate și forță, dintre curajul de a accepta ofertele vieții și înțelepciunea de a stabili limite sănătoase. Cu toții ne dorim schimbare, iar schimbarea implică efort, disciplină și discomfort. Să avem curajul de a spune DA când viața ne cere să ne deschidem și înțelepciunea de a spune NU când este necesar să ne păstrăm integritatea. Aceasta este muzica vieții, un concert în care fiecare notă, fie ea veselă sau melancolică, contribuie la simfonia noastră personală.
Psychologies: Care parte din povestea ta dorești să o împărtășești și care este „lecția” cu care această poveste a venit pentru tine?
Corina Danu: Destul de dificil să aleg doar una. Prin experiențele mele, mi-am transformat suferința în înțelepciune, demonstrând că fiecare pas, fie că este un DA sau un NU, ne conduce către propriul nostru orizont de posibilități și creștere. Viața a fost “generoasă” cu mine până acum, mi-a dat o mulțime de povești, atât în plan personal cât și profesional. Voi alege totuși doar 2 dintre ele.
Abia când m-am căsătorit a doua oară și am primit noul nume de Danu, am descoperit cum în fiecare DA și NU din viața mea s-a născut o pagină nouă de poveste, cum un simplu DA sau NU îți poate modela destinul. Reflectând asupra trecutului meu, mă întorc cu gândul la decizia dificilă de a divorța, acum aproape 18 ani. Astăzi, privesc înapoi cu zâmbet, mirată de propria mea disperare care, la vremea aceea, părea copleșitoare. Treceam prin toate etapele doliului fără să știu măcar că este despre asta: negare, furie, negociere, depresie și aceptare. Și nici măcar nu era vorba de iubire, ci de o iluzie care avea să se dezvăluie mai târziu. La vârsta de 25 de ani, credeam că pot schimba oamenii, dar viața m-a învățat că schimbarea vine din interior, în propriul ritm al fiecăruia și că oamenii nu se schimbă pentru că vrei tu, ci că vor ei înșiși, nu când vrei tu, ci când vor ei, nu cum vrei tu, ci cum vor ei. În mintea mea se învârteau întrebări grele, pline de temeri și incertitudini, legate de societate și de viitorul meu ca mamă singură, mă gândeam la fetița mea, Sabina, și cum percepea ea toată această situație. Pe parcursul vieții mele, am avut parte de o copilărie frumoasă, plină de iubire și liniște. Părinții mei, un model de iubire și devotament, mi-au oferit o viziune idilică asupra căsătoriei. Practic doliul pe care îl purtam era pentru pierderea viziunii idilice asupra căsniciei și nu a omului respectiv, care era oricum absent în viața mea. Sabina, însă, a fost și este un miracol pentru mine. Ea a fost ghidul meu spre o realitate mai autentică și mai profundă. Prin ochii ei, am învățat să văd lumea dintr-o nouă perspectivă, una plină de speranță și curaj. Sabina a fost și continuă să fie sursa mea de inspirație și forță și datorită ei am învățat că în cele mai întunecate momente, există un licăr de lumină și miracol.
O întâmplare amuzantă și revelatoare a fost vizita la un psihiatru, recomandat de o prietenă. În acel moment, eram copleșită de gândul că ajung să vorbesc cu un specialist în sănătate mintală. Cu toate acestea, acea experiență a fost un punct de cotitură, deschizându-mi ușa către lumea vindecării emoționale prin psihoterapie. Am sunat-o pe doamna doctor și din cauza gândurilor că am ajuns să vorbesc cu un psihiatru, în timp ce încercam să solicit o programare, printre lacrimi și cu vocea tremurându-mi, dumneaei intenționând să mă încurajeze, mi-a spus: “haideți nu vă îngrijorați, cu niște pastile o rezolvăm”. Imaginați-vă încotro a plecat mintea mea: “Psihiatru?!Pastile?! Doamne am înnebunit!? Sunt distrusă!” Cam asta era concepția la vremea respectivă despre psihiatrie și psihoterapie. Până la urmă, lucrurile au decurs total diferit, contrar imaginației mele catastrofice. Am plecat senină și plină de speranță din cabinetul doamnei doctor și fără să-mi prescrie vreo medicație, ci doar psihoterapie. Așa am deschis prima ușă către această lume a vindecării emoționale: psihoterapia. Așa am început să primesc răspuns la multe întrebări și frământări. Am învățat atunci că suferința nu te distruge, ci te ajută să construiești, și că puterea de a alege între DA și NU este esențială. Așa am învățat importanța lui Da și Nu. Am fost susținută în acest proces de transformare de mama mea, un izvor de dragoste și înțelepciune, și de tatăl meu, care m-a învățat să găsesc umorul chiar și în momentele dificile. Și, în ciuda jurământului meu inițial de a nu mai îmbrățișa mariajul, viața mi-a oferit o surpriză minunată: pe actualul meu soț, Andrei, care nu doar m-a acceptat cu toate temerile și visurile mele, ci mi-a arătat, zi de zi, timp de 12 ani, ce înseamnă iubirea adevărată. Reflecția mea de astăzi este aceea că fiecare NU din trecut a fost, de fapt, o sămânță de DA pentru viitor. Am spus NU unei relații care nu îmi aducea decât suferință, lacrimi și singurătate, dar am spus un DA hotărât posibilităților de noi începuturi, de creștere personală și de găsire a sensului și a iubirii adevărate.
Lecția de viață pe care am învățat-o din această experiență este aceea că, în timp ce alergăm după oameni care nu au timp pentru noi, ne punem propria viață pe pauză, amânând-o. În schimb, când alegem să spunem DA unor noi începuturi și NU relațiilor care ne dăunează, deschidem ușa către un viitor mai luminos, plin de iubire și creștere personală.
Citește continuarea articolului în ediția decembrie-2023-ianuarie-2024 sau abonează-te și profită de ofertele speciale!
.
