Psihologia corporatista versus anima
„Poemele secretarei”? O fi inca o carte de poezii, scrisa cu sensibilitate ingenua de o tanara poeta contemporana? Se pare ca nu. Oricum ar fi cartea, titlul starneste imediat interesul, prin alaturarea incitanta a doi termeni din doua universuri aflate in opozitie, doi termeni de tarii diferite – alaturare paradoxala, la prima vedere. Autoarea este persoana cea mai indreptatita sa ne lamureasca. Si, desigur, mai bine chiar decat autoarea, ne va lamuri cartea insasi. |
La ce trebuie sa ne gandim cand citim titlul acestei carti: „Poemele secretarei”?
– Titlul cartii are legatura cu o indecizie interioara majora a protagonistei, care este si supra-tema romanului. Desi primul lucru care se vede este o carte puternic anti-corporatista interesul meu se concentreaza mai ales in zona conflictului pe care protagonista il are cu sine si cu alegerile sale de care nu este pe deplin constienta. M-a interesat mai ales sa surprind resorturile acestei vieti interioare care nu se poate inca ridica la o stare satisfacatoare de constienta iar astfel se traieste gresit pe sine. Este o „situatie existentiala“ frecvent intalnita
Care este, de fapt identitatea personajului principal?
– Andra, personajul meu, este puternic imaginativa, cu trairi exacerbate, o personalitate care nu o recomanda deloc pentru lucrul intr-un mediu corporatist unde noile valori „pro-active“ nu fac decat sa uniformizeze spiritul.
Andra ar vrea sa fie poeta dar isi ignora in mod repetat vocatia, atrasa fiind de stralucirea lumii publicitatii, de puterea si fastul aparent al acesteia. Andra este onesta cu toti si cu toate in afara de sine insasi. Ea crede totul, pana la auto-mistificarea completa.
Capcana finala vine, ironic, tot din partea cartilor: a celor motivationale. Indragostita de seful ei, Andra nu pune la indoiala nici o recomandare a acestuia, asa ca se arunca frenetic in bratele acestor carti in ideea de a deveni mai buna, mereu mai buna. Impulsul autodepasirii dus la extrem o aduce in situatia de a trai ad literam literatura motivationala. Viata ei interioara devine cuantificabila in harti care-i deseneaza mecanic parcursul asa-zisei autodezvoltari. Inteleptii consilieri de peste ocean ii devin modele unice iar depersonalizarea nu e departe.
Totusi, chiar daca sistemul corporatist apare blamabil, tot ceea ce se petrece este posibil datorita „mecanicii“ personajului care o determina sa citeasca intotdeauna gresit semnele care vin catre ea. Dincolo de efectul mutilant al sistemului corporatist, destramarea interioara a personajului se produce din cauza faptului ca Andra se afla prinsa intr-un mecanism de substituire a lumii proprii cu ceea ce i se da ca lume.
Incotro se indreapta creatia scriitoarei Stefania Mihalache?
– Ceea ce ma intereseaza mai mult sa creez in proza este atmosfera. Pornesc intotdeauna de la stari, iar cea mai mare provocare mi se pare sa fac sa se intalneasca un pasaj de atmosfera – care trebuie sa aiba functionalitatea si modalitatea de semnificare a unui mic poem – cu un nod narativ bine articulat, parte indispensabila din traseul de forta al povestii.
De citit: Poemele secretarei Editura Cartea Romaneasca, 2010 |