Scarlett Johansson – Nu prea ma iau in serios

Ati spus ca va place sa gatiti, dar va place si sa mancati? Sunteti gurmanda?

S.J.:  Cum nu-ti imaginezi! Insa dupa aia trebuie sa muncesc la sala de imi sar capacele! Nu ma pot opri la o singura prajitura…

Am inteles ca va plac animalele si luptati pentru drepturile lor. Ati avut multe de-a lungul vietii?

S.J.:  Da, am avut o broasca, apoi o testoasa, pesti o multime si un sarpe… Mama era alergica la cele cu blana, a trebuit sa ma adaptez. Si eu am alergii puternice primavara si toamna, dar nu la animale.

Va place sa munciti mult?

S.J.:  Sa zicem ca imi place sa stiu ca muncesc cinstit pentru ceea ce am. Dar cred ca mai important decat sa fii actor e sa fii doctor, asistenta, inginer. Ceva cu adevarat de folos. Sa ai grija de altii.

Care e filmul dvs. preferat?

S.J.:  Eduard maini de foarfece. Acolo joaca actorul meu fetis, Johnny Depp. L-am vazut de o suta de ori. Este o poveste asa de frumoasa… De obicei, ne uitam la un film cand ne emotioneaza, nu? Pe mine ma emotioneaza in continuare.

Sunteti admirata pentru formele dvs. rotunde si vocea sexi. Ce ziceti de asta?

S.J.:  Da. Multi directori de casting ma intreaba daca sunt ragusita. Si azi, dupa atata timp… Cat despre formele mele, le am de la mama si nu le dau pe nimic. In Los Angeles, la Hollywood, parca nimeni nu e destul de slab, toti vor mai mult. Sunt niste anorexici. Eu nu voi fi niciodata slaba, nu e felul meu. E destul ca folosesc deja produse antiimbatranire pentru fata, nu? Incerc sa nu ma dau batuta si sa nu ma complexez pentru felul cum arat, dar e greu in meseria asta. Bine ca ma iubesc barbatii asa cum sunt… Ca dovada, conduceam la un moment dat prin Los Angeles si numai ce vad un panou urias cu mine in fata. Aveam sanii umflati in Photoshop. M-am si speriat, dar presupun ca asta vor sa vada.

Ce respectati cel mai mult la ceilalti?

S.J.:  Naturaletea si autenticitatea. Vreau sa pot vedea direct in sufletul lor. Aspir sa fiu si eu autentica. Acum ma simt bine in propria mea piele, tanara, moderna si liberala. Ma simt bine cu senzualitatea mea. Dar imi protejez intimitatea. Sunt actrita, adevarat, si traiesc din asta, din celebritate, dar nu as vrea sa ma iau prea in serios.

Aveti parul vopsit in rosu – de cand si de ce?

S.J.:  Dintotdeauna. Acum o fac pe vaduva neagra…

Va antrenati din greu?

S.J.:  Da, din mai, de cand filmez la Zoo Keeper. Filmam, ne luptam, ne antrenam, toate astea.

Despre ce este vorba in acest film?

S.J.:  Despre o femeie care are o gradina zoologica. Eu sunt aia. Am in subordine o intreaga menajerie.

Asadar, nu veti fi prea glamour in filmul acesta, nu?

S.J.:  Nu, port ceea ce poarta un proprietar de animale: o salopeta.

Aveti animale?

S.J.:  Da, am un catel.

De ce rasa?

S.J.:  E un Chihuahua, pe care l-am poreclit Chihuahua comunitar, pentru ca se pierde adesea.

Aveti fobii legate de animale?

S.J.:  Nu imi plac rozatoarele si nici pasarile. Imi place sa privesc pasarile, dar sa nu le ating. Nu pot sa vad aripi care zboara. Cam atat.

Dar nu v-a fost teama pe platou alaturi de tigri si alte animale?

S.J.: Ba da, dar sunt atat de bine dresate. Securitatea este bine pusa la punct si nu-ti ramane decat sa te joci cu ele cat iti permit. Le privesc atunci cand sunt aduse la filmare si ma minunez de cat de frumoase si de perfecte sunt ele. Si sunt fericita ca am o meserie care imi permite sa am asemenea experiente.