Acest Altcineva care traieste in noi
In zilele noastre, existenta inconstientului nu mai uimeste pe nimeni…
Daca doua zile la rand ne pierdem cheile de la casa, ne gandim imediat: „Este o lacuna“, un mesaj al inconstientului.
Dupa un cosmar, ne interogam imediat prietenii: „Ce crezi ca ar insemna visul meu? Ca in mod inconstient vreau sa ratez examenul?“.
Atunci cand un apropiat de-al nostru ne povesteste esecurile sale amoroase consecutive, ii sugeram imediat ca, inconstient, refuza sa se implice intr-o relatie serioasa.
Dar stim noi despre ce vorbim atunci cand facem apel la aceasta entitate? Avem tendinta de a ni-l imagina drept un zeu obscur care nu cauta decat sa ne faca fericiti sau nefericiti.
Sau, dimpotriva, ni-l imaginam ca pe o divinitate generoasa, care ne asigura reusita in viata – asta, daca ii intram in gratii. Sau ii atribuim o vointa proprie, un scop, ca si cand ar fi o persoana de sine statatoare.
CATE INTERPRETARI, ATATEA GRESELI
In opinia lui Freud, inconstientul este „o alta scena“ pe care se joaca existenta noastra, ascunsa privirilor celorlalti.
El este locul refularii impulsivitatilor noastre, al amintirilor, al dorintelor care ne inspaimanta sau care ne provoaca rusine.
Inconstientul ne plaseaza in fata unui adevar deranjant: emotiile, fanteziile, ideile pe care le ignoram ne pot determina viata mai mult decat vointa.
Intr-o perioada care tine partea cantitatii si a rationalului, inconstientul este o notiune foarte criticata. Atunci, ce stim exact despre aceasta realitate interioara si cum ne influenteaza ea vietile?
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia octombrie 2011
