3 sfaturi în iubire pe care le poți oferi fiicei tale

Vrem ce e mai bun pentru copiii noștri, inclusiv să îi protejăm de dezamăgirile amoroase. Nu vom putea face asta, dar le putem oferi sfaturi în iubire, care să îi ghideze. Iată ce poți transmite fiicei tale.

Citește și:

Dacă ai reușit să ai o relație bazată pe încredere și comunicare deschisă cu fiica ta, acum adolescentă sau chiar tânăr adult, atunci înseamnă că de fiecare dată când apare un obstacol în calea ei, ești printre primele persoane la care simte nevoia să apeleze.

Iar asta este minunat, pentru că îi oferi acea siguranță pe care cu toții ne-am dori să nu o pierdem de-a lungul vieții. Cea prin care avem un confident care ne vrea binele, care ne poate asculta indiferent de problemă, care nu ne judecă și care ne poate însoți pe drumul luării celor mai bune decizii. Pentru noi, desigur.

Nu ne putem proteja copiii la infinit și este rolul vieții să ofere anumite lecții fiecăruia dintre noi. Și, oricât ne-am dori, cu toții învățăm din greșeli, întrucât nicio altă experiență de viață, care nu ne aparține, nu va fi luată drept unică realitate sau adevăr absolut.

Este adevărată vorba aceea în care trebuie să ne dăm cu capul de prag ca să înțelegem că funcționăm într-un anumit fel.

Ca părinte, uneori este delicat să îți ajuți sau sprijini copilul fără să îi dai impresia că te amesteci prea mult în viața lui, că ești invaziv sau că încerci să îl controlezi.

Mai ales când vorbim cu o tânără care ne povestește despre noul partener pe care vrea nu doar să îl placem ci, dacă e posibil, să îl iubim de-a dreptul.

Iar dacă relația întâmpină probleme, va cere o a doua opinie din partea ta. Reține însă că modul în care își alege partenerii poate avea sau NU legătură cu copilăria ei, iar tu nu ai de ce să îți asumi anumite răspunderi.

Să asculți problema și să îi oferi sprijin este mai dificil decât să dai sfaturi, dar mamele ar trebui să învețe astfel de lucruri, mai ales când știm clar că problemele emoționale rareori sunt discutate cu tații.

Ei, de regulă, intră în scenă atunci când acțiunea este necesară (țeava de la baie, termopanele, sau pisica dusă la veterinar). Tații, de regulă, scapă mai „ieftin”, mamele nu.

Dacă fiica ta este într-o relație toxică sau abuzivă, atunci ești îndreptățită să o ajuți cât mai mult, cu tot ce poți.

Dacă, însă, are momente în care se plânge de modul în care funcționează relația ei, atunci ține cont că: ceea ce îi spui poate fi infirmat (și va fi „vina” ta că ai abrdat astfel situația), o poți bloca din drumul firesc pe care trebuie să meargă singură, înțelegând ce se întâmplă și învățând din experiența ei sau te implici într-o viață matură, care nu mai este în grija și răspunderea ta exclusivă.

Anumite discuții este bine să le porți cât de curând, ca parte din educația ei, preferabil chiar înainte de a le experimenta.

Sunt adevăruri generale, dar pe care le poți personaliza, evident, în funcție de nevoile copilului tău și experiența voastră comună de viață.

Respectul este o stradă cu două sensuri

Este bine să știe că trebuie să îl ofere, cât și să îl aștepte la schimb. Relațiile de calitate se bazează și pe modul în care un cuplu știe să gestioneze dificultățile.

Atunci când lucrurile merg bine, este mult mai simplu. Orice evoluează spre conflicte în care devenim agresivi, etichetăm, generalizăm, jignim și refuzăm comunicarea sau negocierea, duce la destrămarea relației, la tensiuni inutile și suferință.

O astfel de conduită se educă, iar dacă devine în mod real o problmă, un terapeut poate fi util. Iată un sfat pe care îl poți oferi copilului tău aflat într-o situație dificilă.

Niciunul dintre cei doi parteneri nu trebuie să încerce (sau să li se ceară) să devină altcineva

Schimbarea are limitele ei. La fel și negocierea și compromisurile. Există schimbări sănătoase, în favoarea cuplului și a indivizilor, așa cum există așteptări nerealiste de schimbare.

Este bine ca fiica ta să știe că dacă partenerul face schimbări minore pentru a-i fi pe plac, să îi solicite schimbări este o atitudine greșită.

Totodată, îndrăgostindu-se, fiica ta poate pierde din vedere persoana care era înainte de relație și, totodată, cea de care partenerul ei s-a îndrăgostit.

Să treci de la a fi valorizată și apreciată pentru ceea ce ești ca femeie independentă la a juca un rol de dragul altuiva, este o alegere conștientă, iar femeile care încearcă să se încadreze în idealul partenerului lor nu au idee cât de mult ajung să renunțe la ele însele.

Dacă fiica ta își schimbă anumite comportamente, schimbările trebuie făcute acolo unde și ea remarcă anumite defecte, pe drumul devenirii unei persoane mai bune. Nicidecum pentru a-și mulțumi un partener sau pentru a „salva” o relație.

Ceea ce vede este ceea ce primește

Idealizarea și gândirea în orb sunt păcătoase în alegerea unui partener. Dacă pe parcurs îi descoperim atribute plăcute într-un partener, acestea sunt un bonus și motive de bucurie.

Dacă, în schimb, fiica ta observă un comportament nepoliticos al partenerului față de mama lui, îl aude vorbind urât sau degradant la adresa altor femei, nu ar trebui să își imagineze că sunt excepții de la regulă sau mici răbufniri de imaturitate.

Sunt parte din el și arată modul în care privește lumea și chiar relațiile. Femeile au obiceiul să spună că partenerul are „aspecte care trebuie șlefuite” și cu această explicație merg mai departe, fără să se gândească în ce fel vor fi ele afectate de aspectele respective.

Neadresate, discutate deschis, recunoscute, astfel de lucruri care irită la cealaltă persoană, vor fi amplificate de-a lungul anilor, nu reduse.

Astfel de sfaturi pot fi oferite de timpuriu unei fiice, așa cum și noi, adulții, ar fi bine să ni le reamintim ocazional. Deseori ne îndrăgostim și colorăm realitatea pentru a ne susține și valida propriile trăiri.

Dar realitatea are obiceiul de a fi numai una și, cu cât suntem mai deschise la a o privi obiectiv, cu atât avem mai multe șanse să intrăm conștient într-o relație. Sau, la fel de conștient, să alegem un alt drum.

Foto: shutterstock.com