Cand adolescentii descopera pornografia

Maria, 26 de ani, account manager: „Cred ca opinia generala de «bun simt» despre pornografie este ca ea nu reprezinta un lucru bun. Sexualitatea fara afectivitate este considerata, in viziunea «oficiala» a culturii occidentale, ceva imoral si rusinos. Pe de alta parte, unele culturi asiatice – cum este cea indiana sau cea japoneza – vorbesc liber despre aspectul tehnic al sexului.

Poate pornografia nu este cel mai bun instrument de familiarizare cu erotismul, dar putina educatie in acest sens nu strica. Si nu ma refer doar la contraceptie si prevenirea unei sarcini, ci la a invata sa facem sex. Matusa mea a fost educata la pension si mi-a povestit ca, desi profesoarele aduceau in discutie destul de des subiectul casatoriei si al copiilor, nu se vorbea deloc despre sexualitate, nici macar la orele de anatomie. Noaptea nuntii a fost, prin urmare, o surpriza totala precedata de momente serioase de anxietate.“

Psihologul Romina Visan atentioneaza asupra pericolului cenzurii informatiei sexuale: „In zilele noastre pornografia este din ce in ce mai prezenta (tv, radio, internet, ziare, carti) iar amprenta pe care aceasta o lasa in viata copilului nu este de neglijat. Rolul pa­rin­ti­lor si profesorilor din acest punct de vedere este unul esential si nu ne referim aici la o cenzurare a accesului la media al copiilor, din contra, se recomanda stabilirea unor relatii deschise intre parinti si copii, bazate pe reguli acceptate de ambele parti si pe un dialog sincer.

Din pa­ca­te, in tara noastra, elevii nu au parte in scoli de educatie sexuala, lucru care ii face pe acestia sa creada ca sexul in general este un subiect tabu. Stim, insa, cu totii ca «acel lucru interzis» starneste curiozitatea si dorinta de a afla cat mai multe despre el. In privinta modului cum se raporteaza familia la aceasta chestiune exista doua situatii: familia care interzice copilului legatura cu tot ce­ea ce are continut pornografic si cea care este mult mai des­chisa la dialogul pe teme sexuale.

Copilul care face par­te din aceasta din urma va fi mult mai pregatit sa faca fata adolescentei. In plus, curiozitatea lui nu va fi atat de intensa, ceea ce ii va oferi stabilitatea emotionala de care are nevoie adultul de mai tarziu. Pe de alta parte, copilul ca­re va creste intr-o familie «secretoasa» va acumula frus­trari, va incerca sa afle necunoscutul doar pentru ca prie­te­nii lui il cunosc deja, se va simti respins, iar apartenenta la un grup social ii va crea dificultati. Tinerii sunt intr-o ma­re masura victime ale ziarelor, revistelor, cartilor, fil­melor, internetului, toate bogate in materiale violente si pline de sexualitate.

Acest lucru le poate distorsiona perceptia asupra propriei sexualitati ajungandu-se chiar la un comportament sexual deviant. Experientele sexuale fac parte dintr-o viata echilibrata si normala, dar daca apare o dorinta neobisnuita si o preocupare continua pentru acest lucru, duc¥nd astfel la neglijarea sanatatii, familiei, scolii si la afectarea relatiei cu restul apropiatilor, s-ar putea sa fie vorba despre un comportament sexual nefiresc.“

Asadar sa fie pornografia o plaga a societatii sau un rau necesar? Cred ca, dincolo de vehementa judecatilor morale, ea este un fapt care framanta imaginarul a­dul­tilor, dar si pe al celor mult mai tineri. Poate daca suntem realisti si discutam detasat, natural si cu bun simt despre acest subiect avem sanse mari sa ne simtim mult mai confortabil cu aceasta tema. Si, cine stie, sa facem fata mult mai bine curiozitatii erotice a adolescentilor nostri. N

Femei si barbati in fata pornografiei

Un studiu al profesorului Beth A. Eck de la Universitatea James Madison subliniaza diferentele dintre barbati si femei atunci cand vine vorba de raportarea la nuditatea de tip erotic.

Victime ale determinismului cultural, si ei si ele manifesta atitudini si valori specifice. Barbatii se raporteaza natural la nuditatea pornografica feminina; ei sunt in pozitia de evaluatori estetici. Acest statut dominator li se pare firesc in virtutea educatiei si se­xualitatea femeii redata in imagini le subliniaza o data in plus statutul masculinitatii.

Femeile se simt, de asemenea, natural in fata goliciunii unei persoane de acelasi sex. O astfel de poza le determina, insa, nevoia de comparatie prin raport cu calitatile fi­zice si erotice observate. Cand se pune problema atitudinii in fata nuditatii sexuale masculine, atat ei cat si ele manifesta retinere, indignare sau indiferenta. Corpul barbatului nu este atat de frecvent dezbracat si o astfel de imagine apare ca nefireasca. Ei incearca sa se disculpe, subliniind ca sunt heterosexuali, deci nu au de ce sa emita judecati de valoare. Daca ei isi simt statutul amenintat, ele traiesc adesea sentimente de jena, fiind probabil influentate de un imaginar erotic care pare ca da drept mai mult barbatului sa isi exprime fante­ziile si nevoile.
(Beth. A. Eck – „Men Are Much Harder: Gender Viewing of Nude Images”, Gender and Society, Vol. 17, No. 5 (Oct., 2003), pp. 691-710).

Editare de Irina Buda
Foto: Guliver/Getty Images