Cand partenerul evita casatoria…
Iubirea inseamna o serie de reactii vizibile sau latente, care fac viata sa para de multe ori mai frumoasa, dar provoaca suferinte mari atunci cand intervine un esec sentimental sau avem o perceptie gresita despre o situatie sau celalalt.
Timpul trece cu el si ea impreuna. Pentru ca totul pare intr-o armonie perfecta si orice distanta dintre ei este prea mare, decid sa imparta stilul de viata mutandu-se intr-un cuib comun al iubirii. Anii trec si totul pare intr-o armonie perfecta. Pana la acel moment cand unul din ei vrea mai mult.
In lumea materiala, nimic nu e vesnic, exista o perioada de injumatatire a substantelor din care este compus universul. Asa se intampla si in chimia dintre oameni.
Candva imensa, incepe perioada de diminuare dupa ani de relatie. Sentimentele se ineaca in rutina care submineaza dorinta a cel putin unuia din parteneri de face pasul cel mai important: casatoria.
De regula, ea isi doreste o postura legala, un camin, numele lui si un copil. Bineinteles ca exista si situatii cand domnii vor sa posede intru totul femeia iubita, sa aiba copii cu ea, insa aceasta are alte planuri.
Refuzul casatoriei – motive reale
Speranta ca o sa apara ceva mai bun. Suna ciudat in conditiile in care exista o aparenta iubire reciproca, dar sa ne reamintim ca dupa un timp ii scade intensitatea si exista posibilitatea sa reapara dorinta unui nou inceput, inflacarat, asa cum a fost candva. De cele mai multe ori, timpul nu prea actioneaza in favoarea noastra si obisnuinta ne ajuta sa palim in ochii partenerului, care treptat va privi mai mult in jur.
Partenerul are alte obiective prioritare. Lista dorintelor personale nu prevede din pacate pasul spre altar. Desi iubirea exista, uneori trece si „prin stomac” si are nevoie de un culcus comod. Dorinta de a castiga mai bine, de a avea un trai decent, o locuinta care sa asigure independenta, poate fi o explicatie plauzibila cand se vrea a-i oferi celuilalt o situatie materiala pe masura sentimentelor. Problema e cand dezideratele au un deadline atat de lung, incat partenerul oboseste sa mai astepte.
Actul casniciei uneori sufoca. Gustul dulce al libertatii da o savoare aparte relatiei. Nu sunt putine cazurile in care dupa ani de convietuire impreuna, totul s-a naruit imediat dupa semnarea actului respectiv.
Parintii intervin agresiv. Dorinta manifestata inconstient pentru binele copiilor ii impinge pe parinti sa se implice mult prea evident in viata lor personala. Sunt situatii dificile, greu de gestionat, cu sechele sentimentale. Cand parintii devin castigatori, iar copiii perdanti, se creeaza premisele unor consecinte ce vor marca tot restul vietii tuturor participantilor la aceasta experienta.
Diferentele de religie sau cetatenie. Apartenenta la o minoritate nationala sau cetatenii diferite poate submina institutia casatoriei. Desi se spune ca dragostea este doar intre cei doi si invinge orice obstacol, societatea isi pune amprenta asupra casatoriei, impunand apartenenta la un grup social.
Fuga de responsabilitate. Prin definitie, casatoria inseamna castigarea unor drepturi comune. Dar cum orice lucru isi are reversul lui, starea civila nou dobandita presupune si impartirea obligatiilor, care nu se rezuma doar la cele materiale, ci si la cele gospodaresti sau cotidiene. Vestea buna este ca partenerul poate fi obisnuit de la inceput cu niste reguli de „buna functionare” a cuplului. Vestea mai putin imbucuratoare vine atunci cand se constata ca „invatul” este greu de „dezvatat”. Cultivarea si perpetuarea unor tabieturi inainte de casatorie, in speranta ca se va renunta la ele dupa acest eveniment se poate dovedi un proces impovorator si dificil de gestionat.
Semnalele transmise de partenerul care nu doreste sa se casatoreasca
Limbajul verbal sau nonverbal. Cand vine vorba despre casatorie, partenerul evita subiectul, se retrage prin diverse mijloace. Limbajul verbal devine eliptic, netransmitand dorinta clara de a se concretiza candva, iar cel al corpului este tradat prin reactii evidente doar pentru cine are mintea limpede sa vada ce se intampla in jur.
Tenacitatea. Uneori, partenerul care doreste casatoria are speranta ca il va determina pe celalalt sa ia o decizie finala. Din pacate, daca influenta asupra acestuia nu s-a manifestat in alte situatii, sunt slabe sansele sa se concretizeze tocmai acum.
Refuzul clar. Partenerul comunica de la inceput lipsa intentiei de a se casatori; pare situatia cea mai clara si usor de gestionat.
Nu-i plac copiii. Cand intalneste copii mici nu pare incantat de prezenta lor. Desi exista oameni carora nu le plac copiii si care nu doresc sa devina parinti.
Este interesat si de alte femei… dar partenera este mult prea vrajita de vorbe dulci ca sa inteleaga ca nu este in compania potrivita.
Promite si apoi uita. Exista femei si barbati care au marele talent de a mentine o stare de speranta necontenita. Este situatia cea mai dificila, pentru ca aparent exista garantia unui viitor in doi, care se poate spulbera dupa ani si ani de relatie, si lasa urme grele in sufletul celui amagit.
Ce e de facut?
Este alegerea fiecaruia daca se angajeaza intr-o astfel de relatie, cat o continua, cum o gestioneaza, si cum iese din ea. Este bine de incercat ca experienta, dar nu pentru mult timp, desi acest concept poate varia de la persoana la persoana.
Pentru o decizie corecta fata de sine se impune evaluarea personala a propriului sistem de valori. Ce se doreste mai mult. Importanta este gandirea din perspectiva proprie, si sa nu se cedeze pentru „binele relatiei” uitand de sine.
Crearea unei relatii armonioase, cu rezultatul dorit in situatii dificile, presupune antrenarea inteligentei interpersonale prin cultivarea capacitatii de asertivitate.
Autor:
Adriana Ungureanu – NLP Master Practitioner La “Vreau NLP!Romania”
www.adrianaungureanu.ro
Foto: Shutterstock
