Ce spun profesorii
Am intrebat cativa profesori ce cred ei despre meseria lor, despre elevi si despre ce poate fi imbunatatit. Desigur ca aveau multe de spus, insa in cele de mai jos sunt doar cateva idei ale unor oameni implicati, care isi fac meseria cu dedicatie.
Finantare corecta
DORICA NICOLAE, PROFESOARA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, COLEGIUL NATIONAL „IULIA HASDEU“, BUCURESTI
Poate parea meschin, dar prima schimbare ce imi vine in minte este finantarea corecta (invatamantul, ca si sanatatea, sunt sisteme subfinantate): continuarea modernizarii scolilor (cu o sifonare cat mai scazuta a fondurilor spre clientela politica a tuturor partidelor) si remuneratia decenta a personalului didactic.
Cred ca este o premisa importanta pentru un invatamant de calitate, iesit din umilinte, frustrari si practici imorale, in care elevii nu vor mai fi nevoiti sa stranga bani de creta, iar educatorii isi vor putea cumpara carti si haine noi, nu doar din magazinele second hand.
Apoi, o rediscutare serioasa si o reasezare a programelor scolare, care sa fie corelate atat intre ele (spre exemplu, istoria cu istoria literaturii romane si cu literatura universala, matematica cu fizica etc. in acelasi an de studiu), cat si cu programele examenelor nationale si, bineinteles, cu asteptarile si nevoile elevilor si ale pietei muncii (de exemplu, in liceu, cand elevii au dobandit o gandire abstracta, nu se mai studiaza gramatica, dar se cere la admitere la Drept, Politie, Jurnalism).
In fine, dialogul permanent educator-elev-parinte, cu intelegerea rolului si statutului fiecaruia, cu respectul reciproc, care sa determine armonizarea climatului educativ si a imaginii publice si de sine a educatorului. Intr-o oarecare masura, profesorii nu se mai respecta pe ei insisi, asa cum societatea romaneasca postdecembrista nu si-a mai respectat nici profesorii, nici medicii.
Este aici o problema a haosului din lumea noastra de astazi, a proliferarii vulgaritatii si prostiei, care a injosit iremediabil pe cei discreti si cu bani foarte putini, facandu-i necreditabili in ochii celorlalti si apoi in propriii lor ochi. Asadar, fruntea sus, dascali!
Coerenta
GEORGE BOLTASU, PROFESOR DE GEOGRAFIE, COLEGIUL NATIONAL „SPIRU HARET“, TARGU-JIU
Pentru ca sistemul de invatamant sa fie mai eficient, mai bun, este nevoie, in primul rand, de o coerenta in schimbarile infaptuite, de o viziune unitara, nu de modificari peste modificari, in fiecare an altele. Profesorii si elevii trebuie sa stie clar cum vor fi examenele, cu doi-trei ani inainte de a fi date. Daca programa se schimba cu cateva luni inainte, iar unele aspecte noi nici macar nu sunt dezbatute, nu sunt comunicate decat in al treisprezecelea ceas, declinul sistemului va continua, bazat pe degringolada.
De asemenea, programele, la disciplina pe care o cunosc (dar nu numai), sunt inca destul de incarcate; manualele, facute de profesori universitari, sunt prea complicate pentru elevi, nu sunt cu totul adecvate nivelului lor de intelegere si cunoastere, ci vizeaza mai degraba studenti care se specializeaza intr-o disciplina.
Si inca un lucru care trebuie realizat: bani pentru material didactic, pentru a putea cu adevarat folosi metode moderne, bazate pe informatizare, imagini, videoproiectoare, tehnologie multitouch. Acestea, alaturi de care generatiile de elevi de astazi au crescut, ar favoriza invatarea si i-ar apropia mai mult de cunoastere.
Mentori reali
LIVIU CAPRAR, PROFESOR DE DISCIPLINE TEOLOGICE, LICEUL TEOLOGIC BAPTIST, TIMISOARA
Adolescentii au nevoie disperata de exemple, de modele de viata, de mentori reali. Scoala nu dispune insa de programe pentru formarea unor astfel de mentori. Procesul de mentorare este, in primul rand, un proces relational. Acest proces este baza pe care se construieste o relatie de mentorat.
Daca profesorul doreste sa-si valorifice calitatile sale de mentor, el trebuie sa realizeze ca interesul reciproc si dorinta de a invata nu sunt responsabilitatea sa, dar el poate declansa sau cultiva acest interes reciproc, elevul urmand a raspunde provocarii. Dincolo de aparente, fiecare adolescent tanjeste dupa relatii sanatoase cu adultii.
De partea cealalta, nu sunt multi profesori dispusi sa plateasca acest pret al cladirii unor relatii constructive, consistente, care reclama disponibilitate si transparenta. Efectele de durata sunt insa enorme, de ambele parti.
Exista o premisa fundamentala: temelia oricarei scoli este formata din profesorii ei. S-a estimat ca programa scolara, in sensul cursurilor predate, reprezinta doar 10% din impactul pe care scoala il are in viata elevului, in timp ce impactul profesorului reprezinta 90%.
De aceea este atat de importanta calitatea morala a profesorilor in scoala. Dascalii au o puternica influenta formativa asupra elevilor. Cu toate ca se pune un mare accent pe formarea si perfectionarea dascalilor, nu exista un demers organizat si intentional in directia formarii profesorilor ca mentori si a dezvoltarii unor relatii de mentorat intre profesori si elevi.
Din acest motiv, consider ca demersul formarii unor dascali-mentori este solutia optima pentru realizarea unui impact major in dezvoltarea morala a tinerei generatii si in educarea ei pentru viata.
