Empatia ne ajuta sa gestionam crizele copiilor
Tuturor ne este frica de vestitele crize ale copiilor. Nu exista o solutie magica pentru ele, dar exista o solutie care ajuta parintii sa educe un copil fie sa accepte un refuz, fie sa asculte ceea ce i se spune: empatia.
Nevoia de iubire. Toti oamenii au nevoie sa se simta intelesi si iubiti indiferent ce fac sau cum sunt, in mod special copiii, pentru care parintii sunt centrul universului, sistemul lor de referinta.
Pentru a avea rezultate, parintele trebuie sa se puna in pielea celui mic, sa aiba asteptari adaptate varstei acestuia si sa accepte ca uneori comportamentul lui este cel specific varstei.
Orice copil va prefera sa se joace, decat sa mearga sa se se spele pe dinti, pentru el nu este o prioritate sa se imbrace mai repede dimineata pentru ca mama trebuie sa ajunga la serviciu.
Chiar daca sunt momente cand simtim ca ne exaspereaza, trebuie sa ne calmam si sa realizam ca cel mic se comporta ca un copil de 3 ani, in principiu pentru ca are 3 ani.
Impunerea limitelor empatice. Ca exercitiu, aseaza-te la nivelul copilului si ia cunostinta de tot ceea ce face, apoi stabileste contactul vizual pentru a face o solicitare. Arata-i ca intelegi ceea ce simte.
In momentul cand le solicitam celor mici sa faca ceva, trebuie sa fim siguri ca ei ne asculta, de aceea trebuie sa stabilim contactul vizual pentru inceput. Daca in mijlocul propozitiei inceteaza sa fie atent, reia momentul de conectare
Permite copilului sa aiba control. Ofera copilului posibilitatea de a alege intr-un cadru restrans, in care cel mic se simte stapan pe situatie, desi parintele are controlul. Apoi incearca sa ajungi la o intelegere cu cel mic, privind alegerea de mai sus si respectati-o amandoi.
In momentul in care ati stabilit ce aveti de facut, tine minte ca promisiunile trebuie respectate de toata familie, mai ales de catre parinti, ei fiind modelul copiilor. Ai grija cand stabilesti o intelegere si ce promisiuni faci.
Ghid de ajutor. Daca pasii de mai sus sunt respectati si totusi copilul face o criza, va trebui sa ramanem empatici. O imbratisare poate insemna foarte mult si calma copilul, iar daca nu doreste, ramai aproape de el, disponibil pentru acea imbratisare.
Este bine sa ii spui ca il intelegi si il iubesti in aceste momente, incurajandu-l ca se va simti mai bine dupa ce ii trece supararea.
Crizele copiilor sunt o manifestare a emotiilor profunde si amestecate pe care ei le simt. Si cei mici au zile mai grele, simt frustrari pentru ca nu reusesc sa faca anumite lucruri.
Gestionarea emotiilor. Fiind in crestere, inca nu au invatat cum sa isi controleze emotiile, asa ca acestea dau navala cand ne asteptam mai putin sau din motive aparent banale.
De cele mai multe ori, copiii nu plang din cauza motivului evident, acela poate fi doar momentul declansator. Daca parintele abordeaza situatia cu intelegere si calmitate, copilul va invata incetul cu incetul sa-si gestioneze singur emotiile.
Pentru ca cei mici sa fie cooperanti, au nevoie sa se simta iubiti mereu de parinti, mai ales in momentele mai putin bune.
De Raluca Barcan, psiholog clinician si coach in parenting
Tel: 0767.803.501
Email: [email protected]
Foto: 123rf.com
