Maternitate: cum să învingi depresia post partum și să-ți păstrezi optimismul

Cu toate că venirea pe lume a unui copil e un motiv de bucurie, 10-15% dintre femei experimentează depresia postpartum pe durata primului an de viață al copilului. Iată ce e de făcut.

Citește și:

Factori ce pot declanșa depresia

Există o serie de factori care favorizează apariția depresiei postpartum. În primul rând amintim factorii fizici, deoarece întregul proces al nașterii declanșează, înainte de toate, un dezechilibru chimic, hormonal, în organismul proaspetei mămici.

La acest dezechilibru se adaugă refacerea organismului după naștere, declanșarea lactației, schimbarea programului de odihnă, adoptarea unui nou stil de alimentație, toate aceste modificări conducând către o adaptare lentă a mamei la noul ritm și stil de viață.

Pe lângă factorii fizici, există și o serie de factori externi declanșatori. Adaptarea la noul statut și asumarea unor noi responsabilități, renunțarea la vechile activități și implicarea totală în creșterea copilului pot atrage după sine o stare de copleșire, de tensiune și de conflict interior.

Problemele legate de evoluția sau de starea de sănătate a copilului pot conduce la o suprasolicitare fizică și psihică a proaspetei mamei, declanșând un nivel ridicat de stres, îngrijorare sau chiar anxietate.

Schimbarea dinamicii de cuplu, interesul scăzut al partenerului pentru relația de cuplu, modificarea sau inexistența vieții sexuale pot determina apariția unui amestec de sentimente de frustrare, respingere si chiar inutilitate.

Necesitățile sau problemele financiare cu care tânăra familie se confruntă după apariția copilului, renunțarea la viața profesională pentru o perioadă îndelungată, relațiile încordate cu cei din jur (familie, rude, prieteni etc), lipsa suportului sau, din contră, implicarea prea activă a bunicilor în viața proaspetei familii reprezintă elemente care pot contribui la creșterea sentimentelor de insatisfacție ale proaspetei mămici.

Semnele depresiei postpartum

Încă de la început ar fi de menționat faptul că depresia postpartum nu este o alegere, o toană sau un moft al mamei sau o situație care să dispară peste noapte.

O depresie netratată poate dura un an sau mai mult și poate reprezenta un risc ca femeia să sufere pe viitor de tulburare depresivă majoră.

Este necesar ca depresia postpartum să fie descoperită, controlată și tratată, deoarece impactul acesteia nu este doar asupra mamei, ci și al copilului.

Conform cercetărilor efectuate în domeniu, copiii mamelor cu depresie postpartum netratată prezintă mai frecvent decât ceilalți copii probleme de comportament, probleme legate de somn sau alimentație, tulburări de vorbire, sunt hiperactivi și au un temperament mai vulcanic.

Principalele simptome ale depresiei postpartum sunt reprezentate de: un puternic sentiment de tristețe în cea mai mare parte a timpului, lipsa poftei de mâncare, dificultăți de concentrare, îngrijorare permanentă cu sau fără fond (anxietate), îndoieli privind capacitatea de a îngriji corespunzător copilul, manifestarea unei lipse de interes față de copil și îngrijirea acestuia, teama de a nu-i provoca vreun rău copilului, oboseală extremă (chiar și atunci când somnul este suficient), insomnii, sentimente de inutilitate, vinovăție sau eșec, imposibilitatea de a privi cu încredere viitorul, absența plăcerii, scăderea apetitului sexual, dureri difuze și diverse somatizări.

Prevenția depresiei postpartum

Dacă depresia s-a declanșat și durează de mai mult de 4 săptămâni de la naștere, este recomandată solicitarea unui ajutor specializat, fie că este vorba de un medic, psiholog sau psihoterapeut.

Însă pe lângă acest demers, există câteva lucruri care puse în aplicare vor ajuta la recăpătarea mai rapidă a stării de bine:

Profită de orice moment în care te poți odihni. Oboseala agravează depresia, de aceea este necesar să te odihnești ori de câte ori se ivește prilejul.

Profită de momentele în care bebelușul doarme și dormi alături de el. Cere ajutorul partenerului de cuplu, familiei sau prietenilor pentru rezolvarea treburilor casnice.

Adoptă un program sănătos de viață – Include în rutina zilnică practicarea unei activități fizice (ex: plimbarea în parc cu copilul, exerciții fizice timp de 30 de minute); mănâncă alimente sănătoase și evită consumul de alcool, chiar dacă nu mai alăptezi.

Găsește timp și pentru tine – Nu te neglija. Chiar dacă abia ai născut și încă nu ți-ai revenit la formele de dinainte îngrijește-te, îmbracă-te frumos, aranjează-ți părul.

Ori de câte ori se ivește ocazia, încearcă să ieși singură din casă, vizitează-ți prietenele sau petrece timp în compania partenerului de cuplu.

Nu te suprasolicita – Nu încerca să faci totul de una singură sau mai mult decât îți stă în putere. Cunoaște-ți limitele, fă ce poți și atunci când simți că ai obosit, solicită ajutorul celor dragi.

Nu te izola – Împărtășește cu partenerul de viață, familia sau prietenii ceea ce simți, discută despre îngrijorările și dificultățile pe care le întâmpini. În afară de sentimentul de descărcare, vei avea oportunitatea să găsești și alte soluții pentru rezolvarea situațiilor tale.

Alătură-te unui grup de suport – Discuția cu alte mămici care au trecut prin aceleași experiențe ca și tine poate avea un efect benefic. Te va ajuta să știi că nu ești singura care trece sau a trecut prin aceste momente și vei afla cum au reușit ele să depășească această situație.

De Andra Zaharia, psiholog clinician, psihoterapeut integrativ, consiliere vocațională și dezvoltare personală

Tel.: 0726.757.396

andrazaharia.weebly.com

Foto: shutterstock.com