Misterioasele probleme ale copilariei
Autism, ADHD… Cand un parinte aude asa ceva despre copilul lui aproape ca o ia razna. Nu intelegem multe din afectiunile de dezvoltare ale copiilor. De aceea, am intrebat-o pe doamna Elena Grigoras, psiholog clinician la Clinica pentru copii „Maria“, ce sunt toate acestea.
Psychologies: Ce probleme de dezvoltare pot avea copiii?
Elena Grigoras: Cele mai intalnite tulburari de dezvoltare sunt tulburarile de limbaj. Le este greu sa pronunte cuvinte, propozitii sau omit, substituie sunetele, indeosebi consoanele. Tulburarea de deficit de atentie sau tulburarea hiperactiva se manifesta prin neatentie, impulsivitate, furie, agitatie si dificultati de adaptare sociala.
De multe ori, ADHD se asociaza cu tulburarile de invatare, incapacitatea de a citi (dislexia), incapacitatea de a scrie (digrafia), incapacitatea de a calcula (discalculia). In cazul autismului, copiii nu raspund cand li se vorbeste, nu intorc capul, nu par interesati de ceea ce se intampla in jur, nu isi exprima sentimentele sau emotiile si au un comportament repetitiv.
Pot parintii sa isi dea seama de ele?
E. G.: In cazul unor tulburari mai grave, cu manifestari evidente, spre exemplu, in cazul sindromului Down, al tetraparezei spastice sau in cazuri grave de autism, parintii isi dau seama ca exista o problema in dezvoltarea copilului lor.
Dar in alte cazuri, unde simptomele nu sunt atat de evidente ori se pot pune pe seama rasfatului sau educatiei (un exemplu aici ar fi tulburarile de comportament in cazul ADHD, care, cu usurinta, pot fi ignorate), parintii nu acorda importanta si nu consulta un specialist sau il consulta tarziu.
Cum pot fi atentionati? Prin pediatru poate?
E. G.: Medicul de familie si pediatrul au un rol important in atentionarea parintilor, ei fiind primii care iau contact cu copilul, iar sugestia acestora de a consulta un neurolog, psihiatru sau psiholog nu trebuie ignorata.
Parintii trebuie sa fie atenti, de asemenea, si la sugestiile sau atentionarile educatoarelor legat de comportamentul copilului cu ceilalti, izolarea acestuia sau dificultatile in a relationa cu alti copii – in general, dificultatile de adaptare fiind posibile tulburari de dezvoltare.
Cam care este incidenta autismului printre copiii romani? Dar a altor tulburari?
E. G.: La noi in tara, numarul copiilor diagnosticati cu autism este de circa 7.500, dar se presupune ca numarul copiilor cu tulburari din spectrul autist ar fi de circa 15.000, multi nefiind diagnosticati.
La nivel mondial, incidenta autismului in forma severa se situeaza intre 1 si 2 la mia de locuitori, iar a tulburarilor din spectrul autist de 6-7 la mia de locuitori, incidenta fiind de 4 ori mai mare la baieti decat la fete. In cazul ADHD, la noi in tara, incidenta este estimata ca fiind intre 3,5% si 8%, foarte multe cazuri nefiind diagnosticate.
Care e provenienta acestora?
E. G.: Cauzele acestor tulburari nu sunt cunoscute in totalitate, dar se presupune ca este o combinatie a predispozitiei genetice si a factorilor de mediu. In cazul ADHD, de exemplu, se presupune ca in proportie de 75% cauzele sunt genetice, dar un rol important il au si consumul de substante cum ar fi alcoolul, tutunul in timpul sarcinii sau expunerea la anumite substante, cum ar fi insecticidele sau pesticidele.
Legat de factorii genetici, trebuie spus ca parintii acestor copii nu au de ce sa se simta vinovati, anumite aspecte ale hiperactivitatii, cum ar fi inclinatia catre risc, fiind considerate avantaje de-a lungul istoriei, in special in perioadele de incertitudine.
Autismul, pe de alta parte, este cauzat de anumite mutatii sau anomalii cromozomiale rare ce pot fi favorizate de factori genetici, rolul factorilor de mediu fiind mai putin cunoscut, aceste mutatii producandu-se in primele opt saptamani de sarcina.
Ce este de facut?
E. G.: Diagnosticarea timpurie si inceperea unei terapii adecvate sunt foarte importante, pentru a ajuta la integrarea copilului si la reducerea riscului unei tulburari ulterioare asociate, de exemplu, cu tulburarile de invatare.
In ce consta terapia cu acesti copii, cat dureaza?
E. G.: Terapia e un plan de interventie personalizat facut cu aportul tuturor specialistilor implicati in program: neurolog, psihiatru, psiholog, logoped. Se face evaluarea copilulului pe cele patru comportamente. Durata terapiei depinde de gravitatea tulburarii, pornind de la cateva luni, pana la ani de zile in cazul autismului atipic, al sindromului Down etc.
Ce inseamna aceste terapii din punct de vedere financiar?
E. G.: Costurile depind de gravitatea tulburarii si de programul adoptat. La noi in tara, costurile unei terapii pentru copiii cu autism si ADHD in cazurile grave pot depasi 4.000 lei lunar, aceasta incluzand terapie cognitiv-comportamentala, logopedie, kinetoterapie, ludoterapie.
Care este reactia parintilor atunci cand afla ca au copil cu probleme si ce se poate face pentru ei? Ce trebuie facut pentru ei?
E. G.: In prima faza, le este greu sa accepte ca exista o asemenea problema, ei trec printr-o drama existentiala, nu accepta, sunt furiosi, se simt vinovati si apoi majoritatea incepe sa lupte pentru recuperarea copiilor.
Parintii acestor copii au nevoie de sprijin din partea familiei, din partea prietenilor, pentru ca se simt neacceptati, au stari depresive, au si ei nevoie de terapie pentru a intelege ce li se intampla, pentru a intelege cum sa se comporte cu copiii lor.
Cum stam cu sprijinul statului la acest capitol?
E. G.: Atunci cand copiii au o tulburare incadrata in grad 1 handicap, ei primesc de la stat o indemnizatie de insotitor de 610 lei, un buget complementar de 91 lei si o alocatie dubla, de 84 de lei, deci, in total, 785 lei; copiii cu incadrare in alt grad de handicap primesc doar alocatia dubla.
