Psihologia varstei adolescentei

Simona Tofan este terapeut si mama de adolescenta. Ea explica cititorilor revistei psihologia acestei varste dificile.

1. TINERELE DE AZI SI CELE DE IERI

Sunt mult mai indraznete si mai determinate sa intre in viata de adult. Sunt mai dispuse sa iasa din dependenta parentala, cu mai putina teama de viitorul fara supervizarea directa a parintilor. La noua generatie se observa o graba in arderea etapelor firesti, din dorinta de a experimenta cat mai repede independenta vietii de adult.

Exista si o tendinta vizibila de a se adapta cat mai repede la tot ceea ce aduce o experienta noua de viata. Ritmul vietii actuale este mult mai accelerat decat acum 10-15 ani, iar generatia tanara l-a preluat mult mai firesc decat parintii lor. Ei inca se mai agata de ceea ce apartine trecutului, si cum adolescentii nu au acest trecut, lor le este mult mai usor sa imbratiseze viitorul cu disponibilitate si curiozitate.

2. PROVOCARILE MAMEI DE ADOLESCENTA

Marea provocare este sa reuseasca sa le ofere un exemplu cat mai deplin de feminitate si maturitate, care sa le ajute sa constientizeze rolul pe care il pot avea in fiecare relatie semnificativa si modul in care isi pot gestiona dificultatile sau provocarile vietii. Tendinta mamelor este de a le proteja de fiecare experienta „dureroasa“, doar ca aceasta hiperprotectie nu le ajuta sa isi intareasca increderea in ele si nici sa se maturizeze.

Daca mamele nu reusesc sa treaca peste aceasta tendinta, adolescentele lor vor ramane mereu copile, cautand permanent aprobarea sau confirmarea parentala, sub o forma sau alta, adresandu-se direct parintilor ori surogatelor acestora de mai tarziu: iubitul, sotul, alte figuri autoritare. O alta mare provocare pentru mame este sa reuseasca sa nu isi vada adolescentele ca pe niste „variante upgradate“ ale propriilor fiinte si sa isi propuna sa realizeze tot ceea ce ele insele nu au reusit pe vreun plan al vietii lor. Cu alte cuvinte, sa nu proiecteze asupra fetelor partea lor de neimplinire sau frustrare personala.

Tinerele adolescente se confrunta, intr-un mod special, cu ceea ce societatea a venit ca schimbare in zona profesionala, in cea de familie, de relatie sau sociala. In planul profesional, se observa extremizarea dorintei de afirmare, in detrimentul dezvoltarii personale ori sociale. S-a ajuns la un fel de masculinizare a comportamentului fetelor, cu speranta obtinerii unei pozitii profesionale egale cu a unui tanar adolescent.

In planul familial, schimbarile petrecute, mai ales in cadrul relatiilor de cuplu parentale, au dus la crearea altor modele pentru tinerele adolescente. De exemplu, inversarea rolurilor dintre parinti s-a transformat intr-un model nou, care are sanse sa fie „mostenit“ de generatiile noi, fara sa fie analizate si intelese cauzele aparitiei lui. In acelasi timp, o alta problema cu care se confrunta adolescentele este atitudinea hiperprotectoare a parintilor, atitudine care le impiedica maturizarea.

Aceasta provine de multe ori din sentimentul de vinovatie a parintilor, ca nu au reusit sa le ofere fetelor acea afectiune si implicare emotionala necesare dezvoltarii lor afective. In zona sociala, un aspect care a fost puternic resimtit de catre adolescente a fost cel al modelelor sociale promovate si evaluate ca fiind de succes. Modelele puternic mediatizate, chiar daca nu au adus un plus de valoare societatii, au influentat negativ alegerile facute de tinere pentru viitorul lor.

3. ADOLESCENTELE SI SEXUL

Astazi, se vorbeste mult mai deschis despre sexualitate, acceptandu-se normalitatea si necesitatea unei sexualitati deplin constientizate. Adolescentele nu mai sunt atat de pudibonde sau neinformate ca mamele lor. Datorita expunerii puternice media, tema sexualitatii nu mai lasa loc de interpretari ori subintelesuri si informatia este disponibila tinerelor, indiferent daca mamele au reusit sau au dorit deja sa le faca educatie sexuala.

Mediatizarea acestui subiect a schimbat si viziunea asupra lui, reusind sa-l scoata din zona „pacatului“ sau a „fructului interzis“. Chiar daca s-a pierdut misterul care invaluia sexualitatea, s-a castigat o parte de cunoastere care era absolut necesara prevenirii sarcinilor nedorite sau imbolnavirii.

Cred ca parintii, din dorinta de a le oferi „tot ce este mai bun“ si de a le proteja de „tot ce este mai rau“, ajung sa le tina departe de asumarea unor responsabilitati potrivite varstei lor sau de anumite suferinte, inerente acestei perioade tumultuoase. Motivele pentru care parintii reactioneaza asa nu apartin prezentului. Uneori, este dorinta inconstienta a acestora de a retrai simbolic si mult mai frumos adolescenta lor trecuta prin copiii lor. Alteori, este doar o incercare de a vindeca, tot simbolic, propriile lor rani primite in adolescenta.

4. INOCENTA LA FEMININ

Daca inocenta este inteleasa doar ca virginitate sau castitate, este clar ca multe dintre adolescentele de astazi nu mai pot fi descrise ca fiind inocente. Doar ca inocenta inca exista si se manifesta. Prin candoare sau puritate sufleteasca. Aceste calitati nu sunt inlaturate de inceperea vietii sexuale, ci doar de intentiile sau sentimentele neaprofundate, ori superficiale, care distrug o relatie de dragoste. Descoperirea sexualitatii este o nevoie fireasca a fiecarei fiinte si nu trebuie considerata impura. Insa maniera in care ea este descoperita, modul in care este inteleasa si constientizata, poate influenta foarte mult cat de frumos, pur sau profund poate fi traita o relatie in viitor.

5. E MAI GREU SA CRESTI O FATA DECAT UN BAIAT?

Nu este nici mai greu, nici mai usor. Fiecare copil aduce o provocare cu totul speciala parintilor, prin unicitatea lui. Nu se pot face comparatii nici macar intre frati sau surori, si chiar este bine ca parintii sa nu le faca in familiile lor. Dragostea, grija, atentia si implicarea trebuie sa existe in orice relatie dintre un parinte si un copil, indiferent daca este baiat sau fata. Este mai greu pentru un parinte sa creasca un copil cand el nu este pregatit afectiv sa aiba unul, cand el nu este maturizat, cand nu are un echilibru interior.

A fi parinte implica asumarea constienta a unei misiuni speciale, „arta de a fauri“ un om. Si asta, pe fondul asumat al unei multitudini de prejudecati sociale de diferentiere intre sexe, care inca mai produce efecte, chiar si in zilele noastre, pline de afirmarea egalitatii intre femei si barbati. De fapt, ceea ce doresc sa spun aici, este ca diferenta e in mintea parintelui, iar ea va produce consecinte in functie de prejudecatile personale.

6. EMO SAU DEPRIMAT

Parintii trebuie sa comunice cat mai mult si mai apropiat cu copiii lor. Cu multa dragoste, rabdare si intelegere. Sa se desprinda de modelele educationale ale propriilor parinti si sa fie atenti la nevoile reale ale adolescentilor lor, care pot fi diferite de cele avute de ei insisi. Sa inteleaga ce se ascunde in spatele unui refuz, al unei dispute sau unei stari de revolta.

Sa se intrebe intotdeauna ce l-a determinat pe adolescent sa gaseasca acea modalitate de exteriorizare si ce vrea sa comunice prin ea. Si cand nu reusesc sa inteleaga, sa apeleze la un specialist format in psihologia adolescentilor. Singurul lucru pe care nu au voie parintii sa il faca este renuntarea la comunicare, la inchiderea portilor increderii in propriul copil, cu alte cuvinte,la abandonul emotional al acestuia.

7. PRESIUNEA GRUPULUI

Atat fetele, cat si baietii sunt influentati de grupul lor de prieteni, care reprezinta a doua „familie“. Rolul grupului este important in desprinderea adolescentilor din dependentele parentale. Este un spatiu in care adolescentii primesc intelegere, confirmare si apreciere de la persoane straine familiei. Este un spatiu in care ei isi valideaza anumite calitati, in care se regasesc si invata sa relationeze cu cei de aceeasi varsta.

Pentru tot ceea ce aduce in dezvoltarea emotionala a unui adolescent, grupul de prieteni nu ar trebui sa fie vazut ca un inamic de catre parinti. Sau, daca este vazut asa, este bine ca parintii sa inteleaga ca prioritatea sau pozitionarea grupului in fata familiei este mult influentata de genul de relatii existente in familie si de cum se simte adolescentul acasa. Cand un adolescent se simte apreciat si iubit, cand are o comunicare buna cu parintii, el nu va simti nevoia sa isi inlocuiasca complet familia cu grupul de prieteni.

Fetele sunt mai atente in alegerea grupului si vor evita grupurile in care ele se pot simti vulnerabile, neprotejate. Alegerea grupului este influentata direct de cat de mult au invatat ele sa se respecte, sa se pretuiasca. Pentru aceste lucruri, familia a fost responsabila si, cu cat increderea si stima de sine au fost valori fundamentale in educatia adolescentelor, cu atat riscul alegerii unui grup nepotrivit este mai mic.

8. SUNT ELE VULNERABILE LA IMAGINILE IDEALIZATE DIN MEDIA?

Imaginea corporala traita de adolescente nu corespunde imaginii reale. Aceasta discrepanta este acuta in adolescenta, cand corpul se modifica permanent. Corpul de copil cu care se obisnuisera in cativa ani se transforma, miraculos, intr-un corp de femeie. Nu au timp sa se obisnuiasca cu o modificare, ca apare una noua. Aceasta transformare nu este usor integrata emotional de catre fete.

Si, inevitabil, vor cauta sa apeleze la o imagine idealizata, pe care si-o doresc si o asteapta ca recompensa pentru tot zbuciumul fizic trait. Mediatizarea excesiva a unor modele de frumusete si accentul pus pe aceasta „perfectiune“ fizica au o influenta puternica asupra adolescentelor. Daca nu sunt confirmate constant de catre parinti, daca nu isi inteleg si accepta unicitatea, ajung victimele acestei imagini idealizate.

Simona Tofan, psihoterapeut, este consultant in cadrul programului „Intre noi, parintii“.