Relatiile incheiate si relatiile terminate sunt acelasi lucru?
Cati dintre cei care spun ca „au terminat” o relatie o incheie cu adevarat?! O relatie terminata fizic nu este intotdeauna acelasi lucru cu o relatie incheiata si la nivel mental. Procesul este unul mai complex, care necesita constientizare si perseverenta.
Desi te-ai mutat separat cumperi in continuare acelasi tip de prajituri care nu ti-a placut niciodata in mod deosebit, te gandesti in termeni de doi, iti conditionezi actiunile in functie de reactia ei sau a lui, eviti sa mergi in locurile in care exista posibilitatea sa va intalniti..
Iti spui ca mai pastrezi cateva poze ca amintire sau iti faci un cd pentru masina si strecori printre melodii si cateva dintre „melodiile voastre”.
Tu sustii sus si tare ca nu te afecteaza, ca esti vindecat/a si totul tine de domeniul trecutului. Insa actiunile tale spun altceva.
Daca te trezesti facand lucruri de acest fel, daca ti se schimba brusc starea de spirit si nu gasesti o explicatie logica, ia in calcul aceste aspecte.
O relatie incheiata cu adevarat este atunci cand actiunile sunt 100% ale tale, cand nu te simti conditionat/a de nimic, si mai ales cand renunti la justificari.
Unul dintre cele mai toxice sentimente, si totusi foarte des intalnit, este ca deseori cel care a initiat ruptura, se simte vinovat daca este fericit. Si atunci incepe sa isi saboteze singur actiunile.
Acest proces are loc la nivel subconstient si necesita atentie si acceptare pentru a putea trece peste.
Multi dintre cei care initiaza ruptura, asteapta mai intai ca celalalt partener sa fie fericit. Asta pentru ca nu isi pot asuma responsabilitatea propriei fericiri. Sau daca se intampla sa fie totusi fericiti, ascund acest lucru sau fac in asa fel incat sa se autosaboteze.
In cazurile extreme se pot autopedepsi ajungand la diferite „accidente” si „probleme”. Autosabotarea este una dintre cele mai periculoase capcane de care multi dintre noi nici macar nu suntem constienti.
Acest fenomen este strict legat de genul de credinte si judecati pe care le avem integrate la nivel subconstient in sistemul nostru mental.
Pe marginea credintelor ca ” nu merit”, „nu pot”, ” nu am voie”, ne construim propriile limitari, auto-invinovatiri, sabotari si auto-pedepsiri.
Inconstient, atunci cand experienta de zi cu zi vine sa contrazica aceste credinte si conditionari, tindem sa ne autosabotam tocmai pentru a le valida in continuare.
Astfel incat, daca una dintre credintele tale este ca „nu meriti sa fii fericit/a”, sau ” nu esti indeajuns de bun/a” nu iti vei putea asuma propria fericire, sau vei intreprinde actiuni care te vor aduce din nou in zona de suferinta initiala pentru ca deja esti obisnuit/a cu ea si stii sa gestionezi astfel de stari.
Singurul motiv pentru care nu iti ies lucrurile asa cum vrei tu, sau pentru care fericirea nu este o stare de spirit normala in viata ta, este pentru ca ai ca tipar autosabotarea ce este sustinuta de convingerile ascunse de care am vorbit mai sus.
Rezultatele pe care le avem in viata noastra sunt reflexia fidela a credintelor noastre limitative.
Desigur, exista solutie pentru orice. Poti incepe prin a fi constient/a de actiunile si alegerile pe care le faci zilnic, poti decide daca iti fac bine sau rau, iar in functie de raspuns sa iei decizia daca vrei sa mergi mai departe sau nu in acest fel.
Poti sa renunti la credintele limitative integrate cand erai copil, mai ales pentru ca nu sunt ale tale, si poti incepe sa iti construiesti singur/a alte credinte bazate pe experienta ta de adult, credinte care iti vor da voie sa fii fericit/a.
Este un proces frumos, anevoios pe alocuri, dar rezultatele iti vor reda sentimentul fericirii si implinirii pe care fiecare il cauta.
Autor: Catalina Olteanu, trainer & psiholog
Foto: Shutterstock
