Semnele iubirii incipiente
La primele intalniri, cand fluturasii din stomac fac ravagii, este dificil de stiut daca vorbim de iubire sau doar de o atractie intensa. Care sunt indiciile unui sentiment autentic? Iata cateva comportamente esentiale.
Intai avem iubirea instantanee, fulger, fara replica, ce nu sufera nicio amanare, iubirea nebuna, la prima vedere, care, de regula, nu dureaza foarte mult. Apoi, exista iubirea in crestere, care are nevoie de timp pentru a se dezvolta. Acea iubire care naste intrebari, incertitudini, pe care, de obicei, le discutam cu cea mai buna prietena. Exista multe elemente care ne atrag la celalalt – recunostinta, increderea, echilibrul, bucuria – si aproape la fel de multe care ne indeparteaza – teama de a fi respins, de a deveni dependent, de a fi invadat, de a nu fi pregatit. Dar iubirea care evolueaza, are caracteristicile ei…
Obrajii rosii
„De fiecare data cand ma curteaza un baiat care imi place, ma inrosesc pana in varful urechilor. Imi este atat de rusine, parca sunt o fetita. Incerc sa ma controlez, dar e inutil. Eram tare complexata de asta, pana cand, la un moment dat, cineva mi-a spus ca in ziua de azi oamenii au devenit mai duri, iar obrajii mei rosii sunt un semn de sensibilitate, si asta e de apreciat“, spune A., 29 de ani.
Cel mai adesea, in dragoste, corpul vorbeste, chiar daca noi ne incapatanam sa-i igoram semnele. De exemplu, nelinistea antreneaza un acces de adrenalina ce provoaca o accelerare a ritmului cardiac si transpiratie excesiva. Dar iubirea se opune adrenalinei. Hormonii iubirii dilata vasele de sange, care dau obrajilor culoarea trandafirie si, mai putin cunoscut, sensibilizeaza zona gatului.
In plus, tonul se modifica, femeile au tendinta de a ridica vocea, pe cand barbatii adopta un timbru mai dur, asa cum recunoaste si L.: „In mod ironic, eu sunt un tip foarte glumet, sociabil, dar cu fata pe care mi-as dori-o ca iubita, ma transform. Devin foarte serios si am un stil de a vorbi de parca sunt in sedinta cu CEO-ul companiei mele. Efectiv, vocea mi se schimba. Dar dupa o vreme, cand ne cunoastem mai bine si tensiunile de inceput sunt eliminate, revin in mod firesc la felul meu obisnuit de a fi“.
Stangaciile
Nu de putine ori, mai ales la primele intalniri, vrem sa parem interesanti, sofisticati, si sa facem o impresie uluitoare… Si cu cat ne straduim mai mult, cu atat mai mult o dam in bara: „La inceputul relatiei cu sotul meu, am iesit la un restaurant libanez. Pe masa erau cruditati si ardei iute pisat, pe care l-am confundat cu piperul.
Am luat o cantitate mai mult decat generoasa, incat am simtit cum imi ia limba foc si mi se umfla. Cina mea romantica s-a transformat intr-o vizita la Urgenta“, povesteste M., 34 de ani. Sa fie in aceasta marturisire forta dorintei, si limba in flacari – un excelent mijloc de a impiedica cuvantul in favoarea emotiei? Sau, dimpotriva, un mod indirect de a indica disconfortul si nemultumirea?
Tacticile
Dragostea in crestere este constituita din indoieli si chinuri. Si, adesea, din tactici derizorii, care le mascheaza. Ne prefacem ca nu-i asteptam telefonul, pretindem ca suntem ocupati seara, cand, de fapt, nu avem nimic de facut. Ce ascund aceste „regii“? Cand avansam spre un teren necunoscut, parca suntem obligati sa gandim in locul celuilalt, sa ne comportam asa cum credem ca i-ar placea, in timp ce il ignoram!
„Ma amuz teribil cand privesc in trecut, la relatiile mele ori la povestile de iubire mai mult sau mai putin fericite. Cate planuri, cata agitatie pentru a-i starni interesul. Desi eram acasa, nu raspundeam la telefon si sunam eu peste doua ore, cu scuzele de rigoare, ca fusesem la «film» cu prietenele. Cate intalniri anulate in ultimul moment, ca a intervenit «ceva». Nu imi vine nici mie sa cred cata imaginatie si rabdare aveam pentru toate aceste lucruri“, spune I., 30 de ani. Asadar, naturaletea nu prea exista, iar indiferenta functioneaza doar daca suntem relativ detasati.
Rezistenta
„Nu, nu cred, nu este genul meu! Nu are rost pentru ca…“ Incom¬patibilitate, atractie inexistenta sau, dimpotriva, iubirea ce se infiripa? Cand suntem in fata unui partener care nu corespunde criteriilor noastre constiente, dar care ne destabilizeaza inconstient, derutati, incercam sa revenim pe drumul cel drept. Speriati de dorinta, suntem tentati sa fugim, caci vertijul este insotit de un sentiment de panica: este frumos, dar cat va dura?
„L. chiar nu era genul de barbat pe care il voiam. Ma facea sa ma simt adorata, avea suficiente calitati, dar si niste defecte care ma deranjau teribil. Mi-as fi dorit altceva de la persoana alaturi de care sa imbatranesc. Nu stiu cum se face, dar pe masura ce voiam sa fug, ma simteam si mai mult atrasa in relatia respectiva. Acum facem planuri pentru nunta,“ povesteste C, 31 de ani.
Proiectiile…
… sau inclinatia de a ne vedea intr-un¬ viitor fericit, prozaic, aduce un iz de adolescenta boema, asa cum marturiseste si V., 29 de ani: „Eu stiu ca ma indragostesc cand «pazesc» telefonul si visez cum ne vom duce copiii la scoala, ne vom construi o casa mare cu gradina, cum ne strangem in jurul mesei de Craciun sau de Paste cu familiile, a lui si a mea. Imi creez un scenariu de cuplu perfect, cu o casnicie fara cusur, si deja caut solutii la potentiale probleme ce ar aparea pe parcurs. De fiecare data, am senzatia ca am din nou 15 ani si ca baiatul care imi place este Fat-Frumosul meu“.
Cosmetizarea
Cand intalnim pe cineva care ne place, tindem sa minimalizam obstacolele si sa exageram sansele de succes ale relatiei. Ori sa ii trecem cu vederea defectele si sa punem accent numai pe calitati, pe care, nu de putine ori, le si hiperbolizam. Fa un exercitiu si observa un cuplu format de putin timp. Vei auzi foarte des o insiruire a lucrurilor in comun, a coincidentelor fericite, cum s-ar fi putut intalni ei in alte 20 de locuri, incat, cu siguranta, sunt predestinati a fi impreuna.
Pe langa asta, iubirea ne face mai frumosi in viziunea celui indragostit. „Fratele meu se vedea de ceva vreme cu o fata de care era, in mod evident, foarte indragostit. Nu mai contenea cu laudele, de la aspectul fizic, la inteligenta, educatie, si ne-am bucurat mult cand am stabilit o iesire la restaurant pentru a o cunoaste.
Ne-a placut de ea, un om cu un caracter frumos, dar nu era nici pe departe diva descrisa in atatea randuri. In mod clar, sentimentele schimba perceptia lucrurilor, dar eu cred ca aspectul fizic este ultimul pe lista elementelor esentiale, asa ca fratele meu este cu adevarat norocos“, spune M., 38 de ani.
Pe langa cazurile autentice, mai exista si cei indragostiti de ideea de a iubi, cand partenerul doar indeplineste o nevoie, avand astfel rolul temporar al unui substitut.