Tantrum: accesele de furie la copii – semnificatii si solutii

Si in acest caz, ignora tantrumul, pastreaza-ti calmul si asteapta sa treaca episodul respectiv! Parintii trebuie sa fie consecventi si sa stabileasca impreuna cu celelalte persoane implicate in ingrijirea si educarea copilului (bunici, bona etc.), sa procedeze la fel.

Apoi, cand ai ocazia sa abordezi subiectul dorintelor care nu pot fi indeplinite imediat (de exemplu, cumpararea anumitor jucarii), puteti gasi impreuna solutii: sa pastreze dorinta pentru scrisoarea adresata lui Mos Craciun, pentru clipa in care va aduna suficienti bani in pusculita etc.

Uneori, cel mic poate fi intr-adevar speriat de o anumita situatie – o schimbare brusca in rutina sa zilnica, un eveniment traumatizant pentru el, care sa declanseze furia. Coboara la inaltimea lui si ia-l strans in brate. Transmite-i astfel dragostea ta, starea de liniste, de calm.

Dupa ce momentul furtunos a trecut, spune-i cu blandete: „Sunt ingrijorata de ceea ce s-a intamplat mai devreme si imi doresc foarte mult sa stiu ce te-a speriat asa de tare. Te rog sa-mi povestesti despre asta“.

Ce simt parintii

Pe langa toate aceste sugestii, mai este un aspect important asupra caruia trebuie sa reflectezi: ai analizat vreodata ce ganduri ti-au trecut prin minte atunci cand copilul tipa si plangea?

Au fost: „Cum poate sa-mi faca una ca asta?“, „e rusinos, se uita toata lumea la noi!“, „e un nerecunoscator, o face intentionat, ca sa ma enerveze!“, „trebuie sa se comporte frumos!“ sau altele similare?

Aminteste-ti ce emotii ai simtit: furie, rusine, deprimare? Cum ai reactionat? Cu tonul ridicat, cu gesturi bruste, poate chiar devenind agresiva?

Daca inlocuiesti aceste ganduri cu unele precum: „e agitat si speriat. Oare de ce?“, „e foarte furios, oare vrea sa-mi transmita ceva prin comportamentul lui?“ sau „mi-as dori sa se comporte frumos!“, poti constata ca emotiile tale sunt, in general, din acelasi registru, dar de alta intensitate: furia devine enervare sau poate numai iritare, rusinea devine jena etc.

Pe langa aceasta scadere in intensitate a emotiilor, vei constata ca si comportamentul tau se schimba, indicand toleranta si intelegere.

Daca suntem intotdeauna conectati la copilul nostru, atenti la nevoile, la temerile lui, la ceea ce-i provoaca neliniste, disconfort, il inconjuram cu multa dragoste, locul accesului de furie poate fi luat usor de momentele de bucurie impreuna.

Dupa ce a trecut momentul de furie

Ori de cate ori ai ocazia, invata copilul sa-si exprime emotiile. Puteti discuta impreuna despre eroii din povesti, din desenele animate, despre situatii din viata reala.

In cadrul acestor discutii, arata-i ca este firesc sa fii uneori suparat, furios, spunandu-i ca este foarte important si modul in care ne exprimam supararea.

Cand iti impartaseste emotiile, ceea ce simte, ofera-i feedback: „Imi pare bine ca mi-ai spus cum te simti“. Lauda-l ori de cate ori are un comportament adecvat:

„Am vazut cat de furios erai cand Alex ti-a luat jucaria preferata. Ai procedat foarte bine ca ai luat alta jucarie si i-ai spus ca te-a suparat. Ai gasit o solutie buna. Bravo!“.

Antreneaza copilul intr-un joc de brainstorming intrebandu-l: „Ce crezi ca poti face pentru a te calma atunci cand esti furios?“. Formulati impreuna cat mai multe variante.

De Daniela Stanciu e psihoterapeut.
Tel.: 0745 089985
www.aventuradezvoltarii.com