Viata privata a mamelor singure

Asumarea singuratatii
In viata unei mame singure abstinenta poate sa se permanentizeze, in virtutea alegerii, a culpabilitatii, a lipsei de timp, de libertate. „Am incercat sa am cate o aventura. E prea complicat. Pana la urma, mi-am dat seama ca pot foarte bine sa ma lipsesc”, povesteste Cristina N., 32 de ani, care n-a mai facut dragoste de cinci ani. „Am vrut sa-mi protejez baiatul, care devenea agresiv ori de cate ori un barbat se apropia de mine. Si sa platesc o bona nu-mi permiteam”, spune Andra, 43 de ani, mama unui adolescent. Cristina si Andra nu sunt cazuri izolate. 35% dintre femeile singure, indiferent de varsta, nu au nici o activitate sexuala.

„Mamei ii va fi foarte greu sa incerce o relatie cu un partener nou, deoarece copiii vor reactiona imediat cand vor simti ca este amenintata relatia lor cu mama, iar ea se va simti vinovata fata de copii si va renunta. Astfel, ele vor avea mari dificultati in a-si gasi alti parteneri si in a construi relatii de durata. Este posibil ca unele mame sa isi ascunda relatiile de copii, iar altele sa renunte cu totul la idee. Ambele situatii ii vor produce frustrare femeii, ceea ce ii va afecta rolul de mama si se va repercuta negativ asupra copiilor”, spune Corina Acris, psihoterapeut de familie.

Cum le explici copiilor?
Florentina D., de 36 de ani, a parcurs altfel perioada de tranzitie si de adaptare. „Relatia noastra era deja pe butuci. Am avut timp sa ma obisnuiesc cu ideea ca imi voi creste singura fetele, ca voi putea sa imi duc la bun sfarsit specializarea in anestezie si ca voi avea mai multa independenta.” Acest ultim aspect s-a dovedit a fi cel mai delicat.

„M-am vazut nevoita sa renunt la ideea fantezista ca va aparea un barbat care sa se indragosteasca nebuneste de mine si am infruntat crudul adevar, acela ca sunt singura pe lume.” Intelegerea aceasta, dublata de o „nevoie imperioasa de a face dragoste”, a impins-o sa isi faca amanti din randul colegilor de la spital, „fara sa se implice afectiv”. „Insa intre noptile mele de garda si zilele in care alerg de nebuna, imi era imposibil sa ma intalnesc cu iubitul fara sa fie de fata si fetele mele. Am vorbit despre asta si ele au fost de acord ca el sa vina din cand in cand acasa.” Ce reactie au avut fetele ei preadolescente? „Au apelat la orice truc: jena, sicane, indiferenta, seductie, santaj – «Daca mai vine, plecam la tata» – amabilitate prefacuta – «Ne e mai bine numai noua, fara nici un barbat». Nu sunt naiva. Le-am explicat ca le inteleg, dar ca nu aveam chef sa renunt la barbati. Acum, se poarta cu ei la fel ca si cu ceilalti amici ai mei.” De pe noua sa pozitie de cap al familiei, mama singura cauta, de multe ori, sa nu ramana singura, fara sa faca totusi pasul decisiv. „Iubitul meu, logodnicul meu, amantul meu – ciudat e ca nu are un apelativ precis – este un prieten al fostului meu sot”, relateaza Nadia M., 34 de ani. „Desi au trecut doi ani de la divort, am pastrat discretia asupra relatiei noastre. Vreau ca relatia asta sa se maturizeze, sa evolueze, fiindca nu am de gand sa ma prezint in fata fiului meu cu o serie de aspiranti la rolul de tata.”

„Am Incercat sa am c¢te o aventura. E prea complicat. P¢na la urma, mi-am dat seama ca pot foarte bine sa ma lipsesc”

Se vede cu prietenul ei, si el divortat, in garsoniera lui. „De cate ori baiatul meu se duce la un coleg de clasa e ca o sarbatoare pentru noi: putem petrece o dupa-amiaza intreaga, fara nici o grija.” Dualitatea mama-femeie presupune o gestionare delicata, fiindca nici copilul, care are sentimentul ca „o pierde pe mama”, nu trebuie sa fie lezat, dar nici iubitul „secret”. Oricat de ambitios ar fi acest ideal… „De cate ori am iesit cu fiul meu saptamana asta? Dar cu iubitul? E nevoie de o «sincronizare» buna si trebuie sa iti tii in frau sentimentele. Partea buna e ca dorintele se intensifica si timpul are mai multa valoare”, spune Nadia.