Cand el pleaca cu o femeie mai tanara
Schimbarea, nevoia de nou, de libertate de miscare, de liber arbitru sunt dorinte care intervin mai des sau mai rar pe toate planurile vietii. Intr-un cuplu de cursa lunga, acestora li se alatura conditii favorizante precum rutina, plafonarea, pierderea iubirii, nevoia de regasire, de redescoperire si, mai ales, de apreciere. Mai frecvent, aceste schimbari intervin alaturi de andropauza, iar barbatul este cel care isi redescopera instinctul de vanator si nevoia de a fi apreciat. Victima colaterala, partenera de viata, ajunge uneori pusa in fata unui fapt fara drept de apel. Drama devine cu atat mai mare atunci cand barbatul pleaca dupa o partenera mai tanara…
Cand dorinta de rupere apare in cuplul tanar, eforturile de a reveni, precum si puterea de a depasi trauma sunt mai puternice, iar vindecarea apare mai repede. La maturitate insa, spre varsta a treia, schimbarea nu mai este atat de simpla. Cu inaintarea in varsta, menopauza si andropauza sunt doua dintre conditiile care intervin in cursul firesc al lucrurilor. Multi simt transformarile aferente lor si multi ajung sa sufere direct efectele acestor transformari.
Despartirile sau divorturile apar uneori ca nevoie de compensare pentru frustrari carora nu stim sa le facem fata sau sa le depasim. Ajungem, asadar, sa intervenim acolo unde credem ca schimbarea trebuie facuta, cautand sa ne redefinim. Divorturile nu mai sunt o raritate in ziua de azi, dar, cu cat cuplul are mai multi ani de convietuire impreuna, cu atat mai grea este ruperea ritualurilor comune.
Uneori, golul ramas in urma este greu de acoperit, iar suferinta produsa are efect pe termen lung. Iar atunci cand partenerul pleaca pentru o iubita mai tanara, situatia este simtita mult mai personal, ca un atac la adresa partenerei parasite. Aceasta se simte devalorizata, nedreptatita, sacrificata pentru o figura mai tanara.
Psihanalistul Gabriel Cicu ne spune care sunt cele mai frecvent intalnite reactii, ganduri si frustrari dupa un asemenea eveniment. „Cred ca reactiile la un astfel de eveniment depind foarte mult de doi factori, care, bineinteles, se influenteaza reciproc. Unul este momentul in viata, momentul de dezvoltare personala a femeii respective si al doilea este ce anume a investit in acea relatie, ce inseamna pentru ea acea relatie.
Una este daca te afli la un moment in care siguranta de sine, implinirea feminitatii, pozitia sociala, profesionala sunt satisfacute si relatia reprezinta pentru tine un parteneriat in calea vietii si atunci reactia poate ca va fi de dezamagire, tristete, nedumerire. Alta este sa te afli intr-un moment in care poate te indoiesti de feminitatea ta de la varsta respectiva si incerci sa iti lamuresti aceste indoieli prin incarcarea relatiei cu aceste presupuse raspunsuri – atunci te vei prabusi in indoieli si depresie.“
Intr-o familie, femeia este cea care se complace mai usor in rolurile asumate… cel de nevasta, de mama, iar dupa o anumita varsta si, cel de bunica. Rutina este mai usor de acceptat, viata are un curs liniar, iar dorinta de schimbare se manifesta in planul unui nou look sau al redecorarii apartamentului.
Pentru barbat insa, aceasta nevoie atrage dupa sine dorinta de a se simti din nou admirat, apreciat, dorit, stimulat de o femeie. „Vanatorul“ din el cauta o „prada“ noua si de multe ori refuza sa redescopere pasiunea in cuplul deja rodat. Sau femeia, coplesita de multele sarcini si responsabilitati casnice, uita sa-si mai priveasca sotul ca pe un barbat, ratand toate semnele care indica fuga lui de prezent.
In anumite cazuri, conditiile care au dus la formarea casniciei, ajung sa aiba acest efect, intrucat doar o pasiune si o atractie foarte mari nu pot fi intretinute la nesfarsit – cum, de altfel, nicio casnicie pur strategica, pe baza materiala sau considerente asemanatoare, nu are viitor.
„Mi-am cunoscut sotia in facultate. Eu eram student, ea era cu cativa ani mai mare decat mine, venea dintr-o familie foarte buna, nu aveam aceleasi probleme. Am apreciat ca ma vrea, in ciuda diferentelor noastre materiale cel putin, si curand am devenit sot si sotie. Am fost casatoriti saptesprezece ani.. dupa care eu am plecat. Nu la mult timp dupa casatorie, mi-am dat seama ca nu aveam multe lucruri in comun, nu aveam aceleasi preocupari si pasiuni.
La scurt timp insa, a aparut un copil si am ramas alaturi de ei. Imi iubesc fiul foarte mult si am ramas cum am putut alaturi de el, desi relatia cu fosta mea sotie este extrem de tensionata si acum, fapt care afecteaza si relatia cu copilul. Da, am cunoscut pe cineva si am plecat. Evident, nu ma vor ierta pentru asta. Poate mai tarziu fiul meu va intelege. Eu cu mama lui nu am fost un cuplu in care sa ma simt in largul meu. Este o femeie deosebita, dar suntem extrem de diferiti. Este vina mea ca a durat atat de mult…“, recunoaste Matei, 46 de ani.
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia octombrie 2013.
