Cand sunt liberi, oamenii muncesc cu placere
Toti avem sefi si… Sefi. Mai dificili, mai liberali, mai autoritari ori mai soft. Am discutat cu doi specialisti in management si psihologie veniti din Olanda despre calitatile necesare unui sef. Cateva lamuriri pentru manageri si nu numai, de la Anne de Graaf si Klaus Kunst.
Psychologies : De ce spuneti ca in fiecare succes exista un strop din personalitatea liderului?
Anne de Graaf: Pentru ca in fiecare treaba pe care o echipa o face, e necesar sa fie cineva care sa isi asume conducerea. Cineva care spune „OK, acum e randul meu“. Cand avem in fata o operatiune de succes, de obicei ne uitam dupa cel care a condus acea operatiune.
Klaus Kunst: Este o problema de eficienta atunci cand se schimba „seful“ echipei. Cand punem la punct un proiect pe care urmeaza sa il realizam, de obicei cautam un sef de proiect. Definim ceea ce vrem sa se realizeze si in toata povestea asta cineva trebuie sa fie lider.
Se poate spune ca a fi un bun lider este ceva care se invata sau este o capacitate innascuta?
A. G.: Nici macar nu este o problema. Fiecare poate deveni liderul care este el menit sa devina, conform propriei sale personalitati.
Asadar, oricine poate fi un bun lider sau sef?
K. K. : Desigur. Intrebarea dumneavoastra vine, probabil, din ideea ca exista un fel ideal de a fi un bun conducator de echipa. Ceva inventat sau creat de Dumnezeu!
Dar toti am avut in viata sefi pe care i-am detestat…
K. K. : Si inca cum! Asadar, daca noi credem ca numai unii pot sa fie sefi buni, gresim – toti ne putem perfec-
tiona abilitatea de a avea initiativa.
Intrebarea este „putem fi liderii care trebuie, cu calitatile pe care le avem la un anumit moment?“ Poate ca cineva va avea initiative complet diferite de cele pe care le-as avea eu. Asadar, intrebarea nu este „esti un lider innascut“? Oamenii vorbesc de dominare, carisma etc. Nici vorba! Un copil poate fi un lider in clasa lui, de exemplu. El ii poate influenta enorm pe altii de varsta lui.
Si acum ajungem la intrebarea mea: care e legatura dintre abilitatea de a fi un bun sef si autoritate? Este autoritatea pusa in practica numai cu „o mana de fier“?
K. K. : Nu exista nicio legatura intre cele doua. Noi suntem autorii altei carti publicate in Olanda, care se intituleaza Management fara putere. A fost un succes. Acolo spunem noi de ce autoritatea nu este neaparat necesara. Dar nu este nimic rau in a te folosi de putere. Este etic sa iti folosesti influenta pentru a-i face si pe cei din echipa sa te urmeze.
Dar trebuie sa fie o capacitate asumata de influentare, sa ne intram in rol…
A. G.: Da, normal. Si cred ca fiecare are stilul sau personal de putere. Daca nu te potrivesti cu stilul tau la o echipa sau un proiect, poti sa alegi alta echipa sau alt proiect. Alt context. Intrebarea este, reamintesc, „poti fi un bun lider intr-un anumit context?“. Trebuie sa te cunosti bine si sa studiezi un pic microclimatul din companie. Daca e o combinatie reusita la mijloc si contextul te ajuta, e OK. Un om nu poate actiona perfect, in toate situatiile posibile, cu toti cei cu care trebuie sa trateze. Dar nici nu trebuie. Contextul e o variabila de luat in calcul. Daca esti promovat, gaseste sau creeaza-ti contextul favorabil.
Interviu de Iuliana Alexa
Citeste continuarea in revista Psychologies, editia lunii iunie.
